înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
*
săruți floarea cuiului. apoi bați în retragere.
armatele de spiriduși, pe după uși.
o albăstrea se ițește prin gaura cheii.
și alte priviri nevinovate coboară cerul aici, mai aproape,
priviri de cuie explodate în peretele invizibilului,
cât să muți o floare într-un alt cuvânt,
ca într-un ghiveci cu pământ roditor de-nțelesuri.
*
ți s-a pustiit limba după atâta „vânare de vânt”.
cuvântul s-a înnegrit de-ntristare. dar, nu-i nimic,
îl speli cu apă de vise și e ca nou,
poate să iasă din defensivă, în ciuda cucuielor încasate
când s-a lovit de peretele invizibilului,
în ciuda cuielor ce i-au înflorit în carne
după ce a primit botezul sensului.
*
după toate acestea,
prea multe nu-ți mai trebuie să dai sens lui „a fi”.
nici răsucirea în spirala iluziei,
nici beția cu poșirca unui viitor incolor.
lași spațiu cât pentru o înțelegere târzie,
nici prea mult, nici prea puțin.
știi și tu: înțelegerea crește după măsura iubirii.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 156
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/14183170/intelegerea-nu-creste-dupa-numarul-cuielor-batute-in-limbaComentarii (34)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Vă mulțumesc anticipat!
E aici un fel de Parnas, un microunivers guvernat de noi legi ale fizicii si ale simtului... bun, insa, parca e ARTIFICIAL :)) Conform celor invatate de la Bunicul, un vechi batator de cuie, se saruta varful palosului, nu floarea, iar daca cuiul se intoarce o face ca sa vada cine e fraierul care il bate.
Minjnata incursiune in imediatul de dedesubt de limbă.
Scăderea nivelului?! Ăsta e de un umor englezesc!!! Nu pot fi de acord!
Până una-alta, dă-mi voie să apreciez acest discurs.
acum ar cam fi vremea să vedem și cât de sus poate ajunge, căci locul (ca idee, ca istoric) merită
să fie altceva.
am mai spus...
= Bogdan
Stanica Ilie Viorel
[22.Sep.23 10:16]
știi (sau sper că știi) că eu nu am contestat nici statutul Ottiliei și nici pe cel al al lui Liviu
stele, după stele, după stele, ca reacții, ca sens protestatar, ca aluzii…
probabil să greșesc ca interpretare, dar eu așa simt: a luat-o razna locul.
ce veți face la nivel de admnistrare? cum înțelegeți să gestionați situația?
este treaba voastră!
eu nu vreau să mă asociez cu asemenea copilării
scriu și eu din plăcere și nevoia de a evada
nivelul de 50 îmi oferă accesul la exact ce am nevoie
oricum nu am statut de steluțar și nici pretenții în acest sens
din păcate am răbufnit pe Ottilia, chiar nu merita așa ceva, o respect sincer
dar așa s-a întâmplat
sfat (cu permisiunea voastră) regândiți sistemul de VALORI pe acest site, dincolo de latura comercială, are nevoie de o validare culturală autentică, nu de batjocură pusă în pamflet
prea multe orgolii
eu, chiar vă mulțumesc pentru găzduire
spor!
***
și luați (sau nu) pe cineva dintre cei care candidează
George, trebuie să recunosc că nu mă așteptam să refuzi.
Îți mulțumesc pentru comentariu!
Ottilia, sincer, o fi un text bun, dar, fără supărare, nu prea ai argumentat steluța. Ajungem cu toții să cădem în păcatul domnului Lican.
dacă este precum spui, atunci strategia a fost total greșită (la modul în care s-a făcut oferta, mă refer)
dar nimic nu-i pierdut
văd că rudy a găsit de cuviință să-mi folosească numele,
dacă îl puneți editor să precizați că e el :)))
fiind unica opțiune, se putea proceda altfel, dar nu dau eu lecții,
mai ales că, observ, se revine la subiecte care (deja încep să cred)
pe unii îi bântuie
am propus apelul înțelegând că ești în căutarea unei persoane care să ajute
pe astfel de funcție și văzând că se fac propuneri
mai pe scurt, încercam să fiu de folos, dar văd că obsesiile și presupunerile
sunt mai presus decât discuțiile serioase
era să cred că...
în fine!
Mă pregăteam să elaborez și la acest text o steluță dar m-am împiedicat de floricelel cuiului dintre strofe-,,*".
Păcătos recunosc că sunt dar din sinceritatea naivă a lecurării unor texte probabil că elaborez comentari puerile atunci când deschid desaga cu plăpândele păpădi...
George o să îmi însușesc observația ta, îți mulțumesc, și o să încerc să fiu mai elocvent.
Mi-a plăcut ceea ce ai spus despre asteriscurile dintre strofe. Uneori, observațiile tale sunt surprinzătoare.
Poate se crede vre-o progenitură de a mea, cine mai știe ce am făcut în tinerețe... (!?)
Despre textul propus pentru lectură:
Nu m-am împiedicat grav de floricele.
Mi-am revenit rapid și promit că îmi voi elabora părerea pe măsura complexității poeziei.
Cuvântul ,,cui" îmi aduce aminte de ciocanele pe care le-am scăpat peste degete deoarce mi-am abătut atenția de la floarea sa..
CUI-ul este și confirmarea fiscală pe care metaforic vorbind o asociez cu liricii care confirmă...
Prima strofă:
Cuiele de-s bătute în limba poetului, cerneală varsă... :)
A doua strofă:
Este de fapt o constatare a autorului care își confirmă prima strofă.
Ultima strofă:
,,știi și tu: înțelegerea crește după măsura iubirii."
,,Cui-ul" este o atribuție pe care cine o merită trebuie îndeplinită așa că mă întristează refuzul tau vizavi de oferta lui Bogdan.
Comentează astfel la textele celor care sunt încântați de steluțele tale, Emiliane! Substratul polemic al textului este prezent încă din titlu.
Care este ideea mea pertinentă și de ce afirmi că nu stăpânesc Limba Română?
Este doar un comentariu fără pretenție de recenzie asupra textului...
Eu îmi doresc să învăt până mor de la cei mai buni!

,,știi și tu: înțelegerea crește după măsura iubirii."