nu-i nici o nenorocire
că vom uita
să scriem de mână
că nu vom mai trimite scrisori
cu timbru și plic
ci doar din taste și clic
și vom uita mirosul de cerneală
întorsul înfrigurat al filei
abia perceptibilul foșnet al hârtiei
că nu vom mai pune cartea sub cap
să visăm la ce-am citit
și ne-a încântat ori cutremurat
dar nenorocire va fi
că vom schilodi mereu cuvinte
cu emailuri trimise ori primite
n-o să mai gândim la reguli gramaticale
vorbele scrise vor atrage după ele
pe cele rostite
atentat la fondul principal de cuvinte
fără de care omenescul dispare
și nu poate fi suplinit
doar de imagini virtuale