Poezie
uite ce mi s-a întâmplat
1 min lectură·
Mediu
că un om a căzut în stradă
cum ţi-ar cădea ţie cineva cu tronc
şi eu conduceam singură
cu gândul pe pilot automat
iar noaptea nu era în toate minţile
era lividă şi ducea un sac de oase
în spate la gunoiul universal
pe care chiar nu ştiu cine-l plătea
dar se făcea o groapă comună pe dreapta
se ridica un miros de moarte
iar eu n-am avut de lucru
am frânat să-i fac respiraţie gură la gură
să anunţ la 112 să-l salvez
mort copt l-am călcat pe bătături
poate că era mai bine să fi trecut cu vederea
s-a constatat că este omul fără Dumnezeu
se numeşte octombrie
îl gonise toamna de-acasă
descumpănit a luat-o pe unde
noaptea năpârlise numai stele verzi
nu credeam să-l salvez pe Dumnezeu
însă el în drum spre viaţă
mi-a zis sub perfuzie
iubeşte-ţi aproapele
0152.264
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 142
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “uite ce mi s-a întâmplat .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14174663/uite-ce-mi-s-a-intamplatComentarii (15)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SVși am rămas cu un zâmbet pe față
ce ghidușie!
frumos!
ce ghidușie!
frumos!
0
SVsă întreb,
are și frățior în culori, poemul?
curios aș fi să văd interpretarea pictată
are și frățior în culori, poemul?
curios aș fi să văd interpretarea pictată
0
OAnu are frățior :). însă, la temă, am câte ceva.
îți mulțumesc mult pentru trecere și semn. și, mai ales, mă bucur că ți-a plăcut.
îți mulțumesc mult pentru trecere și semn. și, mai ales, mă bucur că ți-a plăcut.
0
OAEmilian, pentru bucuria lecturii.
0
BGIn clipa asta inclin sa cred ca monolitul asta al tau, de mai jos, poate supravietui in orice circumstante. Paradoxul este ca ai construit o paradigma de stare pe o negatie modulara: fara, gonise de-acasa, noaptea-stele verzi, in parte de sine statatoare si plina de semnificatii insa, la interpretarea pozitivà, deschizatoare de noi sensuri ale unui univers defect, poate invers, sigur maladiv, un univers care nu iarta, ca o boala de piele, ca o pelerinã sobra smintita cu stele verzi:
"este omul fără Dumnezeu
se numeşte octombrie
îl gonise toamna de-acasă
descumpănit a luat-o pe unde
noaptea năpârlise numai stele verzi".
Felicitarile mele sunt un eufemism!
"este omul fără Dumnezeu
se numeşte octombrie
îl gonise toamna de-acasă
descumpănit a luat-o pe unde
noaptea năpârlise numai stele verzi".
Felicitarile mele sunt un eufemism!
0
MCMergeam să iau țigări de la cârciuma din colțul străzii și ningea noaptea cu fulgi mari. Am văzut o grămadă de haine sub formă de om pe trecerea de pietoni din intersecție. M-am dus și l-am ridicat. M-au ajutat 2 prieteni care din întâmplare treceau atunci pe acolo în drumul lor spre casă. L-am pus pe gardul parcului și l-am întrebat de vorbă. A zis că e beat să-l lăsăm și nu mai știu ce a mai zis. Omul era fără casă, îl știam. Copilărise cu tata, apoi s-a pierdut. M-a ținut minte fiindcă se uita spre mine când îl întâlneam prin oraș. Nu zicea nimic. E mort de câțiva ani. Am făcut-o din datorie și din certitudinea că oricare ales dintre oameni este decăzut ca el dar nu o știe. De sub grămada de haine, cine iese strălucind? Se poate?
0
OABogdan, și tu mă lași fără cuvinte, cu fiecare interpretare, și mă înclin!
Marius, salvezi un om, îți salvezi Dumnezeul și implicit pe tine!
Mulțumesc!
Marius, salvezi un om, îți salvezi Dumnezeul și implicit pe tine!
Mulțumesc!
0
CSCe bine că mai există și situații când Dumnezeu ne oferă ozacia să-L salvăm, de altfel Hristos a spus când le veți face acestea, Mie îmi veți face...Un și ludic neîntrerupt de poezie cu detaliu, a curs plăcut...
0
CS* un șir ludic neîntrerupt
0
OAfoarte onorată de semnul tău de lectură!
Mi-ar plăcea să postezi mai des pe agonia.
Numai bine!
Mi-ar plăcea să postezi mai des pe agonia.
Numai bine!
0
NVDistincție acordată
Atunci cand facem ce trebuie din instinct, cu relativa detasare a omului care nu se ia pe sine prea mult in serios, intr-o lume despre care ne-au povestit batranii ca era candva cea mai frumoasa dintre toate lumile posibile... interesant cum utilizezi metafore foarte frumoase, insa apoi le adaugi cate un element foarte concret, de parca te-ai scuza ca "suferi" de romantism... totusi esenta este acea "respiraţie gură la gură" ce are legatura cu sufletul, suflarea vietii, creatia etc
Deosebita poezie. Felicitari.
Deosebita poezie. Felicitari.
0
OAce bucurie îmi faci! Mulțumesc mult pentru cuvintele de apreciere ale acestui discurs. Este o surpriză plăcută să te regăsesc aici unde sper să vii și cu poezie.
Gânduri de bine!
Gânduri de bine!
0
NMironic, cu scuzele de rigoare, perfuziile nu sunt pentru „aproapele”, ci pentru cei care trebuie să trăiască din variate interese.
0
OAvă mulțumesc pentru opinie.
0
Am lecturat cu bucurie!