mămăliga mă-sii de viață

celei mai bogate mese de suflet, imposibil de găsit nici măcar în cele mai de fiță restaurante. Simplă, aproape matematică, construită pe baza unui cod elementar, ceea ce îi dă și castitatea de geneză și de timp primordial. Iarăși un poem masculin scris atât de bine de o doamnă. :)
Felicitări!

Bogdan, cuvintele tale umplu orice timp și spațiu în care un text eclozează în poezie.

Buna seara, doamna Ottilia!

Când am devenit bursiera la facultatea de Medicină in Galați, îmi imaginam că voi avea timp sa pescuiesc, să gătesc pestele și să-l pap. Îmi propusesem să sar peste cursuri și să fac treabă asta, pentru exotismul traseului, dar și pentru povestirea care ar fi rezultat din experiența: să țin în mână un pește viu, in camera de cămin, și să mi se zbat in mana și eu să îl decapitez etc era un fel de Siddhartha a lui H.Hesse s-a mutat pe malul râului și uite care este muza mea acum. Și când zic muza, nu mă gândesc la amuzament. Categoric nu am avut timp de așa ceva, deși am mâncat peste cu Dna Prof îndrumător de licenta chiar acolo la un restaurant de pe
malul Dunării și a fost drăguț. Recomand!
Alte două conexiuni mentale: romanul Parfumul, începutul și un film in care eroina căpătase un asemenea job in context criminal.
Mii de scuze pentru reîntâlnirea pe nota de ripostare. Am avut o hipomanie pe fondul dezechilibrului hormonal și endocrin.
O seară bună!
Ecaterina

ești încă o copilă, matură acum, mă bucur că ești și mă bucur că scrii (" pe fondul dezechilibrului hormonal și endocrin."). Scriitura de față are fond și formă. Chiar și gust. Sincer, e un fel de mănânc și plâng!

sunt gânditorul care te acceptă așa cum m-ai lăsat
și râd, și mă bucur, și plâng
că-s parte din povestea ta
și mă rog să-ți fie bine
să dormi și tu
curat somn de prunc făcător de prunci
și-apoi
când te vei trezi
să-mi lași lacrima
doar pentru fericire

***

o rugăciune insipirată de textul tău

frumos!

tu scrii cuvânt la cuvânt, deja știu, am mai spus-o, e altfel, mulțumesc.

care îți pot arăta ceva
altele care îți spun ceva
unele care te duc în visare
altele te pun pe gânduri
sau te pot tulbura

atunci îmi vine să spun,
dar cuvintele par să nu aibă sens
dacă nu simți emoția
și uite așa
mă trezesc că scriu o rugăciune

***

aș fi ipocrit să nu recunosc atunci când poezia cuiva
m-a inspirat

o seară liniștită!

fie inspirațe!
tulburătoare!

domnule Liviu Nanu. Cât privește "și al", am evitat repetarea expresiei "de dragul". Poate că ar trebui să folosesc o cratimă ca să sune mai muzical, "și-al".
Vă mulțumesc.

un degust liric condensat cât toată memoria unei națiuni oprimate.

vă mulțumesc mult.