Poezie
echinocțiu
1 min lectură·
Mediu
de-acum îmi cresc nopțile
se aspresc proporțiile între rău și bine
tot mai puține zile senine combatante de
impresii depresii imersii vor zidi
peste mine palate din vise curate
închise în turn de cenușă se clatină-n ușă
gaițele frunze politic strânse la o butadă
de mascaradă sunt bune căpcăune și
fac un zgomot asurzitor pe covor o reptilă îmi pare
o rază de soare încolăcită aceeași ispită de care
nici iadul nu scapă mai încolo
o iluzie se-adapă din propriul jgheab
sub baobab ora se disipă tropicală risipă
timpul își face de cap peste tot ce netot
nu știu între noi care e zi care e noapte
care e miercuri spre joi
0122270
0
Pentru tentativa de a face un poem perfect despre echinocțiul acesta acord stea.