Poezie
azilul de semne 37
1 min lectură·
Mediu
l-am privit îndelung pe tata
o cărăruie cu trup de șarpe
îi fura pasul
se ducea să vadă cum e cu murirea
încă de când era viu
știa că moartea nu se câștigă la loterie
era pur și simplu o invenție
de-a lui Dumnezeu
să facă oamenii mai fericiți
așa este el acum
091.836
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ana sofian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 53
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 10
- Actualizat
Cum sa citezi
ana sofian. “azilul de semne 37.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ana-sofian-0039223/poezie/14167139/azilul-de-semne-37Comentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AADistincție acordată
AAAdrian A. Agheorghesei✓E ceva îm acest text care m-a oprit şi învârtit, şi ameţit, şi cuminţit. Cu siguranţă e ceva personal, profund personal. E o temă pe care şi eu am tot încercat-o, nu din narcisism sau nevoie, cât din vină. Îmi place alternanţa (temporală) verbelor (l-am privit/ se ducea/ să facă/ este). Îmi place gingăşia primului vers când se izbeşte de brutalitatea ultimului. Este ceva viu şi dureros în acest text. Ceva ce iau cu mine.
0
AA"Se ducea să vadă cum e cu murirea" - ăsta e versul care m-a oprit aici. Mi-am dat seama acun. :)
0
LMDistincție acordată
Un poem care transmite emoție. Aș putea fi cîrcotaș, de genul fără ”pur și simplu”. Dar pur și simplu mi-a plăcut. Da, moartea nu se cîștigă.
0
LN0
ASE o realitate a vieții mele, Adrian Agheorgheesei. Tata se dcea mereu la cimitir . Ultima oară m-a luat și pe mine să-mi explice procesul tehnologic al morții, dar și al înmormântări, apoi, în ultima lui zi, mi-a spus așa: Gata! A venit timpul să zbor. Plec pe lumea cealaltă. Am în minte imaginea lui, prinsă din spate într-o fotografie, exact cum mergea pe cărare...
0
ASTrecerea dv ma onoreaza. E un text trait si scris cu nodul în gat.
0
ASMulțumesc
0
DEPoezia transmite o împăcare cu atat mai frumoasă cu cât îţi lasă, nu ştiu cum, dreptul de a fi tulburat. Mă bucur că cineva poate scrie aşa.
0
ASMergem mai depate. Multumesc de semn.
0