Poezie
Sonet de cogniție (răsăriteană)
= Sonet... =
1 min lectură·
Mediu
Cu aripa întoarsă către sine
(De îmi vezi pașii, în oranj, gondole)
În cizmele înalte, spaniole
Dar nu pricepi, cu punga de grisine
Mă fac preocupată, cum creole.
Nu-i musai să îmi placă, de știi bine...
Căruța cu-animale dă (în tine)
Nu te cunosc cal alb, tu, rujeole.
Căci stres produci, de-mi răvășește gândul
O geană-amestecată, pe din lacrimi
În mâna ta, scrânciob și-atâtea patimi
Cu mâini de c`rumpeni strică grâul, rândul.
Mai intră în ogor de soare, datini
Dar, vezi de luna ce-ți strigă (pământul).
021.417
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iulia Elize
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Iulia Elize. “Sonet de cogniție (răsăriteană).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-elize/poezie/14166542/sonet-de-cognitie-rasariteanaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
E un sonet de apartament. Mulțumesc. la mulți ani, Ștefan!!!
0

Sonetul tău îl pot situa
între nimicnicie şi superb...
Deşi sunt şi eu oarecum sonetist
îmi vine greu să dezleg
ce ai legat tu aici...
Un întârziat LA MULŢI ANI!!!