Poezie
N-am cu cine!
1 min lectură·
Mediu
Pe toţi, dar absolut pe toţi,
Eu i-am înfrânt, mă mir!
Căci sunt doar oase chioare,
Iar minte nici nu e, v-o jur!
Chiar ieri, la lupta celor
Ce se dau că-s Zmei,
Le-am spus o vorbă
Şi-am plecat degrabă,
Uitând că-i scump, prea scump,
La proşti să le vorbeşti!
Degeaba, ori pe oarece,
C-acela, nu-i câştig,
Să-i laşi cu gurile căscate!
Le-am dat ce mi-au cerut,
Prin faptele murdare
Şi chiar măscări făcând,
Ei, nu doar aşa-i înving!
Mai fug, chiar mă feresc,
Mă dau că-s lipsă, da eu sunt!
Mai figurez, chiar uneori,
Că principalele-s luate
De îngâmfaţii plin de ei.
Da şi lor le-am retezat!
Atunci gura-au scos la mine,
Mă zbucium, vreau să schimb!
Da, n-am cu cine!
011.385
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nonciu Dragoş
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Nonciu Dragoş. “N-am cu cine!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nonciu-dragos/poezie/14165999/n-am-cu-cineComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
"Atunci gura-au scos la mine" poate limba scoasă. Cine zice ăla este, spun copiii. Nu putem face proști pe toți colegii.
0
