Poezie
punguța cu doi bani
1 min lectură·
Mediu
fericirea încape într-o punguță cu doi bani
de cumpărat umbra lui Dumnezeu
în umbra Lui să ne refugiem din tristețe
să râdem până ne crapă toate măselele stricate din gură
șoptindu-ți infernale nimicuri, iubito
fericirea se așază-n punguță între un ban și celălalt
ca un nas între doi ochi de drac
pe nările lui respiră Dumnezeu,
fericirea e când tăcerile visului tac
și visarea vorbește orbirii banilor
de rămâne ca-ntr-o cutie de Pandoră doar fericirea-n punguță
fericirea e când îți miroase trupul a poezie
și-ți ling metafore de pe piele
și trag în piept fumul eternității
ca dintr-un joint ce nu se termină niciodată
filtrul lui e statuia Domnului,
sub bustul acela de marmură aeriformă
ființarea e psihedelică
oricum adesea fericirea e o narcoză
ascunsă în punguța raiului
cu cele două carboave date lui Dumnezeu și Sf. Petru
fericirea încape în punguța cu doi bani de poveste
basmele se cuvin fericirii
în așezarea capului pe genunchii mamei, sub gura ei în șopot
iar tata să-și adoarmă sfada
uneori fericirea e doar un copil cuminte
021667
0
apoi tot restul între, până la un final gingaș, blând, ... aș zice un final de început ...
mi-a plăcut,
sunt impresionată de titlurile care le găsești, :) mai făcut să caut povestea, să o citesc, ...
ca-ntotdeauna cu mult drag!maria