Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Mă rog lui Dumnezeu să mai aștepte

1 min lectură·
Mediu
Miroase a rânced
împrejur
tăcerea se răzvrăteşte
nici fluturii nu mai zboară
în acest decor
de întuneric
îmi joc ultima reprezentaţie
cineva îmi şopteşte
că-s prea bătrân
să mai învăţ repertoriul
încerc să-mi închipui plecarea
ca pe o toamnă văduvită de păsări
şi un cer sub care groparii
au marcat o bucăţică de pământ
pe întunericul din care a plecat şi tata
adevărul e că mi-e frică
dorm cu lumina aprinsă şi
mă hrănesc din singurătăţi
ce-nmuguresc în mine
toamna
din când în când
decupez o gaură în cer şi
mă rog lui Dumnezeu să mai aştepte
până când prin inima mea
vor mai trece odată toate anotimpurile
021.939
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
108
Citire
1 min
Versuri
25
Actualizat

Cum sa citezi

Teodor Dume. “Mă rog lui Dumnezeu să mai aștepte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/14155648/ma-rog-lui-dumnezeu-sa-mai-astepte

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@iulia-elizeIEIulia Elize
Omul trece prin bine și prin binele sinelui însuși, până capătă, din rădăcinile și din oasele lui, multă putere. Este și un gest de autoasumare, de căutare în sine, dar și deasupra, de perpetuă legare de valori autentice, dar și superioare. Un poem de personalizare, un semn bun pentru scriitor, pentru că renunțările trebuiesc lăsate. Pentru nerenunțare și pentru poezia dumiană, las stea!

Toate cele bune și să scrieți cât de mult și des! Nu renunțați la nimic, niciodată!

Cu respect, Iulia
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
Iulia ELize
pentru scanarea atentâ a gândului meu!
Sunt onorat că de fiecare dată când am ca oaspeți oameni minunați!

0