Poezie
adâncă marea albastră
1 min lectură·
Mediu
și totuși haina lui era mult prea apretată
gesturile timpul tot decorul acela peste care
se așezau vrăbiile praful îndepărtarea
nimeni nu le ghicise sălașul
el nu avea chef de melodrame
ea se trezise să iubească
într-o doară se încumetase un pictor
rămăsese cu lumea în aer
dincolo
valurile cu hieroglife zbaterea sirenelor
oropsite de lipsa de tandrețe a pământenilor
câte un catarg lăsat la voia imaginației
cum și întâmplarea asta într-un registru muzical derizoriu
haina lui era mult prea apretată
picioarele ei nu își găsiseră încă locul
pe canapeaua cu vedere la mare
pantofii înguști de împrumut
mâinile strânse la spate
într-o expectativă
a execuției
ceva foșnea
într-un cântec cenzurându-și vertijul
deasupra abisului
să fi fost păsările!?
iubirea te lua te străpungea
îți scotea măruntaiele din tine.
022.055
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 128
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “adâncă marea albastră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14152663/adanca-marea-albastraComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓„Deasupra abisului” stă omul și peste genune se află aria normalității și oricând ființa poate cădea în ea, ceea ce ar însemna falimentul existențial, însă deasupra omului stau superlativele, extra-urile și beneficul la care ar fi bine să se conecteze.
0
DT... eu l-aș fi pus pe el să se trezească preadornic de iubire, pe ea să i-o reteze că nu are chef de melodrame. Atunci, pictorul cu pricina sigur nu ar mai fi rămas „cu lumea în mână”; ar fi pus-o într-un tablou ce ar fi scos bani grei la o proximă licitație.
Gânduri bune,
D.
Gânduri bune,
D.
0