Poezie
când tare, când încet
1 min lectură·
Mediu
Răceala toamnei mi-a surprins făptura
Cu frunzele căzute ce îmi învelesc iar dorul.
Și-ncerc din gânduri ude să fac pe scamatorul
Unind caldul și rece, trișând temperatura.
Și resemnat de frig, și resemnat de ger,
Am să înfrunt stoic furtunile de nea
Ce o să vină iarăși peste lumea mea,
Lăsându-mă confuz și fără vreun reper.
Am să îngân, când tare, când încet,
Un vuiet ce-l am în minte tot mai des.
Și tâmplele-mi visează un val desuet
Ce tainic îmi vorbește și-mi dă ghes
Să las în urmă totul și să-mi iau bilet -
Și-o săptămână, la mare, să fiu fără stres.
022.652
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bogdan Nicolae Groza
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Bogdan Nicolae Groza. “când tare, când încet.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bogdan-nicolae-groza/poezie/14151129/cand-tare-cand-incetComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
„Toamna” „temperatura” mediului înconjurător ne induce în eroare, se joacă cu corpul nostru, căci alternează „caldul” cu „recele”, iar fericirea este cameleonică ca toamna, nu este stabilă precum prietenia și nici nu ne urcă temperatura precum vara.
0
"meteorologic" parca, comentariul tau, dar binevenit. Multumesc de el si de trecerea ta peste versurile mele.
0
