Poezie
imaginează-ți că tu ești mielul de sacrificiu
1 min lectură·
Mediu
că toți văd în tine doar fumul cu care o
să-i ridici la cer că va veni o vreme
când o să-ți ieși din tine
ducând pe umerii plăpânzi 4 litere
de bronz inri încrustate
pe nopți de nesomn mirându-te că
nimic nu te mai miră nimic nu te mai doare
accepți senin
că zeul tău milostiv are copite și coarne
iar atunci când vei crede că tu ești alesul
speranța izbăvirea lumii întregi că
toți plâng orfani după tine
tu să vezi vecinii
cum pun masa în sufragerie și
mănâncă din carnea ta aburindă niște
minunate costițe de miel
stau și oftez
pe bordura unui drum care nu duce
nicăieri mă ridic din mine cu tălpile goale
și alerg prin celelalte vieți ale mele
lăsând în urmă doar buze arse
și poate câteva urme stinghere de unicorn
oamenii trec pe lângă mine
fără să audă cum mor
cum sângele îmi picură din poeme
carnea cum sfârâie în cuptor
stau în această construcție megalitică
numită poem și mă rog ca cel care va
răscoli mâine cenușa să nu
găsească din mine decât
niște bucăți de hârtie arsă restul
rugăciunile voastre
să le fi dus pe toate în cer
032.476
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Constantin Rupa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 198
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
Constantin Rupa. “imaginează-ți că tu ești mielul de sacrificiu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/constantin-rupa/poezie/14150491/imagineaza-ti-ca-tu-esti-mielul-de-sacrificiuComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EPDistincție acordată
EPemilian valeriu pal✓Din punctul meu de vedere, un text sigur, care știe ce vrea de la autor și nu invers, în sensul că nu dă impresia de poem căutat. Deși tema nu e nouiă(probabil nici nu s-a avut în vedere noutatea), curgerea textului evită un drum bătătorit printr-o confesiune naturală și o disimuluare firească a profanului în sacru. Și tot în opinima mea, textul are meritul de a păstra un echilibru rezonabil între religiozitate și laicism, astfel că eludează o încadrare clișeu într-una din cele două categorii.
0
OSMielul de sacrificiu adică egoul poetic e captat in tema morții literalmente și bântuit de aroganță postmodernistă de a fi prostit pe față și credul în același timp pentru că carnea nu e spirit și spiritul nu coace in cuptor. Apoi acest recurs blasfemiant la statura cristică a poeticului adaugă un dulce amar demn de orice simbolist.
Pe scurt o năzbâdie de idee ce mă duce cu gândul la căprioară lui Labiș vorbind către poet în timp ce plânge. Spleen maxim, nimic, nihil.
Pe scurt o năzbâdie de idee ce mă duce cu gândul la căprioară lui Labiș vorbind către poet în timp ce plânge. Spleen maxim, nimic, nihil.
0
CRBateți câmpii cu o grație infantilă, dle Oancea. Din vizita Dvs. nu au mai rămas decât miasmele unei impardonabile cacofonii: "că carnea".
0