Poezie
potolirea furtunii
1 min lectură·
Mediu
poate mi-ai dat prea mult sau poate că nu știu ce-înseamnă multul
trăind în colțu-acesta strâmt, am luat în brațe tot Pământul
căci viitorul meu se-întâmplă acum. și aici.
privesc în urmă, urme spulberate și tot ce-a fost frumos am distilat
știu că nu pot lua nimic cu mine și de aceea doar esențele
le port în suflet și nu știu să le împart
pe cerul nopții Calea mi-am gravat
și orice-aș fi oricând o regăsesc, în stele-s toate clipele trăite
și nu mă pierd. lumină-n întuneric viețuiesc
022824
0
Aceasta remarcabilă antiteză: " lumină-n întuneric viețuiesc" , îmi amintește de vorbele fântului Siluan Athonitul: “Ține mintea ta în iad și nu deznădăjdui”.
Mulțumesc.