Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Scrisoare către prietenul imaginar

2 min lectură·
Mediu
nu plânge Zorobabel
azi mă despart de tine cu același sentiment onctuos
de desprindere a untului de pe felia de pâine
e greu să dezlipești un leucoplast de pe suflet
să te rupi de cineva care ți-a fost mereu alături
chiar când nimeni nu mai dădea doi bani pe tine
care ți-a înviorat singurătatea un clovn acrobat
jonglând cu gândurile tale negre în arena de tigri și lei
care a schimbat durerile tale în vată de zahăr
și nu te-a deranjat niciodată cu prezența lui
când tu te simțeai îndeajuns de bine ca să-l ignori
dar e prea târziu pentru regrete
am pregătit discursul acesta ca pentru un divorț de staruri holywoodiene
aș dori să pot spune că vom rămâne prieteni
că vom mai bârfi ocazional cățelele cu dinți de oțel
și vom pune la cale farse fierbinți lângă un cornet de înghețată
dar vezi tu Zoro asta e imposibil
ar însemna să continui această comedie sinistră
să mă mint că tot ce-mi imaginez
frumos, nobil, leal,
ar putea vreodată să existe pe bune
mi-aș dori să poți exista independent și liber de ce-mi trece prin cap
să însemni ceva prin tine însuți
nu doar un simplu prieten imaginar al unui ins ordinar
cu probleme de comunicare
ar trebui să existe undeva un loc special de întâlnire
ca toți prietenii imaginari să poată schimba două vorbe
despre experiența unică de a fi prietenul unei persoane atât de reale
încât nimic să nu-ți poată zdruncina
încrederea în tine
033.500
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
247
Citire
2 min
Versuri
30
Actualizat

Cum sa citezi

Ella Poenaru. “Scrisoare către prietenul imaginar.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ella-poenaru/poezie/14148290/scrisoare-catre-prietenul-imaginar

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@enea-gelaEGenea gela
Da, am mai citit acest text undeva;sunt și acum, ca și atunci, impresionată. Poezia are tensiune, un dozaj de metafore excelent. Ideea de la care s-a pornit, îmbogățirea ei cu noi și noi sensuri, tristețea ce răsare din monologul adresat mă determină să o înstelez!
0
EPElla Poenaru
Mulțumesc pentru apreciere... Sunt onorată să primesc un comentariu așa generos din partea unei profesioniste a poeziei.
0
@claudiu-tosaCTClaudiu Tosa
Textul tau debuteaza intr-o maniera ludica si curge foarte natural. Presarat pe alocuri cu porniri suprarealiste care uneori lasa o usoara senzatie de ermetic, poemul e totusi o gura de aer lasandu-mi impresia ca a fost scris cu aceeasi emotie cu care cineva pregateste o carte pentru copii. Sa nu mai vorbesc despre simbolistica numelui Zorobabel.
Acest monolog-dialog cu Zoro e un exercitiu de autocunoastere si asumare reusit dupa parerea mea, un fel de ramas bun dar si un salut in acelasi timp. Poate ca ceea ce imi place la discursul tau este ca te opresti exact in momentul in care totul ar putea deveni lamentabil si liniar.
0