Poezie
cunună de spice
1 min lectură·
Mediu
tiptil, pas cu pas, pe portativul pașilor sparți pe trotuar,
viața mea despre care uneori puteam pretinde că e muzică,
uneori discordantă, alteori bine armonizată,
o viață ca oricare alta, de femeie singură îmbătrânind,
începând să uite
cheile înțelegerii unor lucruri cunoscute odinioară,
e interesant să îmbătrânești, numeri lipsuri pas cu pas,
numeri slăbiciune una după alta,
viața e încă o sărbătoare, îți spui,
fiecare chip de om văzut în orice zi este o biblie,
o cărămidă la temelia fericirii și rugilor de recunoștință,
o cunună de spice coapte îmi e sufletul,
prinse de troița veche din sat, furate morilor,
secerate și uscate, ciugulite de păsări, bătute de vânturi
așteptând drumeți credincioși să se închine,
de trei ori către răsărit,
până când ploaia mă va înnegri ca pe o icoană veche,
și voi fi singură mai des cu sufletul meu,
agățat de mine ca de o sperietoare,
și tu, prieten drag, îmi vei ține umbrela dacă plouă,
până când numele meu se va șterge și el de pe cruce
084.299
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 169
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina-Monica Moldoveanu. “cunună de spice.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14146662/cununa-de-spiceComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
formulĂri, UN remarcabil
0
Mulțumesc, Daniela, mă bucură vizita ta și analiza poeziei mele. O seară frumoasă în continuare.
0
Distincție acordată
Eu as renunța la strofa 1. Ce urmează pare că are o alta melodicitate și alt ritm. Și as pune titlul " e interesant sa îmbătrânești"
0
Poate că ai dreptate, Sorin, primele trei sau șase versuri sunt mai puțin reușite. Mulțumesc pentru părere.
0
Distincție acordată
De la mine, titlul se vede foarte bine ales
Şi câteva versuri născute într-o stare de graţie
"o cunună de spice coapte îmi e sufletul,
prinse de troița veche din sat, furate morilor,
secerate și uscate, ciugulite de păsări, bătute de vânturi
așteptând drumeți credincioși să se închine,
de trei ori către răsărit,...
și tu, prieten drag, îmi vei ține umbrela dacă plouă,
până când numele meu se va șterge și el de pe cruce"
Motiv pentru care
O rază de soare
Luminează tristeţea...
Şi câteva versuri născute într-o stare de graţie
"o cunună de spice coapte îmi e sufletul,
prinse de troița veche din sat, furate morilor,
secerate și uscate, ciugulite de păsări, bătute de vânturi
așteptând drumeți credincioși să se închine,
de trei ori către răsărit,...
și tu, prieten drag, îmi vei ține umbrela dacă plouă,
până când numele meu se va șterge și el de pe cruce"
Motiv pentru care
O rază de soare
Luminează tristeţea...
0
Mulțumesc domnule Ioan-Mircea, cu reverență. Vă trimit o rază de soare.
0
Un text reusit din care cel mai mult mi-au placut strofa numarul doi si finalul. Finalul pentru simplitate si efect care reusesc sa transforme poemul intr-un veritabil epitaf poetic. Mi-a placut foarte mult comparatia cu icoana veche.
0

„viața mea despre care uneori puteam pretinde că e muzică”,
„viața e încă o sărbătoare, îți spui,
fiecare chip de om văzut în orice zi este o biblie”,
„până când ploaia mă va înnegri ca pe o icoană veche”,
Și, desigur, corona de spice evocând coroana de spini, mai exact coroana din spatele spinilor, realitatea esențială, adică lumina, viața, Învierea!
Cu admirație, D.