Poezie
stingere
1 min lectură·
Mediu
el e un pescăruș
și caută doar traiectoria
spre catargul cel mai apropiat sinuciderii
el e o tâmplă dezvelită de orice mângâiere
el e vântul liniștit al dimineții
în așteptarea glonțului
el e gândul nebun
zburând spre
amăgirea inexistenței
el e frunza care-și descrie visele
concentrice pe
liniștea unei ape
el e un sfânt într-un pescăruș
al cărui strigăt s-a stins
jumătate în inimă,
jumătate în mare
022.317
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 67
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Ursu Marian Florentin. “stingere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ursu-marian-florentin/poezie/14145347/stingereComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
UFMulțumesc, uneori am impresia că ne căutăm sinele până dincolo de nisipuri, de cer, de ape, de eter, chiar dincolo de noi înșine...
Cred că sinele absolut nu există fără iubirea absolută.
Și cum iubirea absolută este o utopie soră cu prostia,....
De fapt, doar moartea este pură...
Cu drag..
Cred că sinele absolut nu există fără iubirea absolută.
Și cum iubirea absolută este o utopie soră cu prostia,....
De fapt, doar moartea este pură...
Cu drag..
0
Apreciez capacitatea de coborâre în lăuntruri = interiorizare(a)!
Şi imaginea visului - viselor / visurilor concentrice este interesantă, pentru că o altfel de alcătuire, cât ar fi ea de dureroasă, nu poate duce decât la Sine!