Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@ioan-mircea-popoviciIP
Ioan-Mircea Popovici
@ioan-mircea-popovici
Poezie

13-15 iunie, 1990

(trei zile cu Dileme)

3 min lectură·
Mediu
1.
când pescăruşii se opresc din zbor
și pare că surâd tuturor
vezi cine cântă
şi descântă
prin Tomis trecea
întâmplarea se pregătea
plan mare aveam
cu soarta oraşului
ridică un pic de cortină
şi ceaţa dispare
13-15 iunie, 1990
la Universitatea Ovidius
Simpozionul de Spaţii Ordonate
În ciuda celebrei mineriade
gonacii, cu bâtele prin Bucureşti
de pe dunga zării
se apropie punctul albastru
călare, cântând
2.
tu risipeai speranţa în care raza Încă
îşi aduna sclipirea în peştera adâncă
prin care din poveste treceai în Rodador
unde din miezul verii o floare dintr-un spor
se întâlni-n înaltul cu umbra unui nor...
sunt bine dar un colţ de sferă
învârte în sens invers jumate dintr-o eră
o inegală pantă se risipea-n trecut
şi alta spre cărare-mi lăsa să cânte-un mut
acum se răspândiră, dintr-o veste,
o casă, o stradelă şi-o poveste
rămân la piramidă, scrijelituri de rouă
şi-n mine noduri sfinte fac floare-n cifra nouă
mă plimb în echilibrul unei Leme
lăsat să nască-n tine trei zile cu Dileme
tu te-ai ascuns pe scena-n care jocul
ţinea Hazardu-n Tympu-n care Locul
cânta-n peninsular rostogolind un zar
pahar după pahar
secţionând în (Y)-ci gândul
când clipă după clipă
vin pene de-o aripă
şi zborul dinlăuntru şi afară
ţineau psaltirea veche într-o cântare iară
3.
un bard taie cu barda butucul plin cu noduri,
şi sfera mea se sparse în miile de coduri
în amintirea bilei urc o scară
pe care când se urcă se coboară
Geamănul mi-a lăsat pentru tine
un bilet din caietul lui de aritmetică
“Intr-o clipă ruptă-n două de măruntul Infinit,
am lăsat de ieri sămânţă de salut: Bine-ai venit!
şi punând în clipa bearcă semn pe care nu-l ştiai
am lăsat cârlig la cercul cel pe care-l bănuiai
că-i din bila cafenelei când făceam din toate coduri,
semănate-n curtea veche unde ţin eu nouă poduri
unu-i podu-n care zborul este plin cu porumbei,
altu-i podul amintirii cu şcolari şi cu căţei"
aşa se face că-n ascuns, târziul
înmuguri tăcerea din gardu-n care viul,
curgea într-o pădure, în cea în care fiul,
îşi căuta cărarea şi uşa dintr-o stâncă
adâncă
4.
şi-ar mai fi de spus mai multe
dar acum
la claca serii
toarcem firul de poveste
că de-aicea mult mai este
Doamne, vezi tu via vieții, să rodească Infinire
din Lumina fără margini, picătură de Iubire
aşa mi-a fost hărăzit
să dau tonul
şi cântecul să-l aud
pe mai multe voci
în ecou
mâine-s Moşii de vară
vreau să îţi spun
se simte bine că
acesta-i un acum
când pescărușii se opresc din zbor
și pare că surâd tuturor
Constanţa, Vineri, 14 iunie, 2019
(mâine-s Moşii de vară)
022.565
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
441
Citire
3 min
Versuri
85
Actualizat

Cum sa citezi

Ioan-Mircea Popovici. “13-15 iunie, 1990.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-mircea-popovici/poezie/14139022/13-15-iunie-1990

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@george-pasaGPGeorge Pașa✓
Nu pot să nu mă opresc la textul acesta, fiindcă mi se pare că este cel mai bun dintre cele scrise de domnia voastră în ultimul an. Un cântec pendulând între obiectivitatea și subiectivitatea lirică, în ciuda unor mici sincope ritmice (dar, ca și în muzică, sunt necesare, uneori, alternanțele ritmice, spre a avita monotonia). Dincolo de ritm și rimă, când se-aude vocea primă, se-află „marea de amar” și un glas mai solitar, care umblă printre stele, printre voci ușor rebele, să aducă în real al iubirii arsenal: bila cu vreo nouă coduri (face ture printre poduri), un Hazard țintit de-un bard cu o bilă de smarald, chiar și-o floare prinsă-n noduri, să ajute la acorduri, chiar și-o picătură fină de iubire și de smirnă. Multe alte aș vedea, dar, mai bine, la rindea trag o scândură mai dreaptă pentru lumea înțeleaptă.
Cred că domnul Eminescu ar spune că e un text bun și nu are cum să nu trimită, prin intermediul meu, o stea de acolo unde El strălucește etern. În numele moșilor săi și alor noștri, mai ales al celor însetați de dreptate.
0
@ioan-mircea-popoviciIPIoan-Mircea Popovici✓
Cu o mie şi una de mulţumiri
Poetic şi matematic, zic:

Astăzi, de Moşii de vară, te plimbă cu vocea mea pe Plaja de la Pescărie
şi-ai să găseşti bucuria şi nostalgia care-ţi ţin în viaţă poezia
ai să vezi, mai spre seară
că nu-i bine să dai tristeţilor apă la moară

“Fericitul Augustin se hotărâse să scrie o carte despre Dumnezeu. Se plimba pe plaja mării și se gândea cum să înceapă cartea, cum s–o împartă în capitole. La un moment dat a văzut un copilaș, care săpa cu mânuțele o gropiță în nisip și l-a întrebat: ,,- Ce faci tu aici?” ,,- Sap o groapă, în care să torn toată apa mării!” A zâmbit îngăduitor. Fericitul Augustin și a zis în sine: ,,Ce naivitate! Cum să torni toată apa mării într-o asemenea gropiță?” După câțiva pași, reflectând, a constatat că, de fapt, și el seamănă cu copilul: ,,Nu cumva și eu vreau să cuprind imensitatea tainei lui Dumnezeu în biata mea minte?”

în sângele meu
matematica trăieşte
ca nicotina într-un fumător
matematicianului îi stă bine cu problemele
el are câteva date
pe care le are toată lumea
şi cu ele
intră într-un spaţiu necunoscut
în care el este exploratorul

Coborând împreună Scara Ţărmului Înalt
Ajungem la plaja Tympului lui Alexis şi-a fumătorului de pipă

din poezia verii ne rămân ele
rătăcirile de seară şi ploile de vară
cu sânzâiene, năluciri şi luciri
printre nuferi, trestii şi iubiri

acesta-i un acum
când pescărușii se opresc din zbor
și pare că surâd tuturor

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/14011187/vorbire-ntre_pietre

http://www.poezie.ro/index.php/personals/14101432/Raftul_lui_Picasso

http://www.poezie.ro/index.php/personals/14010371/din_cvintetul_acesta

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/14011572/s%c4%83_ajung%c4%83_la_tine

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/14054866/p%C3%A2n%C4%83_c%C3%A2nd

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/13965423/de_la_cap%c4%83tul_digului

0