Poezie
Glas
1 min lectură·
Mediu
Cu glas alunecă, în veșted timp de iarnă,
Pastele mlădioase pe umerii tăi goi,
Și cântă-n clape-adânci toți fluturii cei moi,
Magia dezghețând un psalm din foi de marnă.
Diamantine vrăji aprind mătăsuri albe;
Un paradis plutește topind în firi năpaste,
Și șerpuie idila adânc în gene-albastre,
Când îți arunci prihana-n duioasele silabe.
Ne-am înecat tăcerea în lanul alb de nea
Și picură-n șoptiri vibrări din gene ude,
Amurgul iernii doare-n genuni de catifea
Și-n părul său de valuri, o taină se ascunde,
Cu degetele moi, subțire, un glas cânta,
Vibrând în inimă, pe chipul ce surâde!
001.107
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aurel Petre
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Aurel Petre. “Glas.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/aurel-petre-0046060/poezie/14135451/glasComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.