Poezie

Remember

1 min lectură·11 noiembrie 2018

Mediu

Zâmbetul ți-aduce flăcările vii,

Chiar de te-am uitat într-un colț de basm;

M-ai uitat și tu, florile-or muri,

Amintiri mai fulgui, cioburi de fantasm.

Nu a fost să fie, îngere pierdut,

Culmile cărării poate le-ai uitat,

Patimile vieții, toate le-am știut;

Nu ne vor pătrunde, s-au desperecheat…

Fructele sub brume s-au uscat, demult,

Doar o amintire mai respiră, încă,

Ea ne-a dat o stare, crezului exult,

Căci e viu suspinul, pisc în nor, pe stâncă.

Marea cu fiorduri fierbe-n van la tâmplă,

Timpuri galopante rătăcesc în trup;

Cauze pierdute un pumnal împlântă

În a lumii inimi, căci poftesc la stup.

Voința zvâcnește, chiar dacă se pierd

Destine și nații prin vitralii moarte;

Sfântă ispășire, încă te diesmerd

În narațiunea regulilor sparte.

Se mai crede-n genă, în cer și în stele,

Ce s-au pripășit prin abstracte leacuri,

Vibrează-absolutul, bântuind castele,

Dragostea se pierde-n suferinde veacuri!

001.201

Aurel Petre. “Remember.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/aurel-petre-0046060/poezie/14133240/remember

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.