Poezie
Clio sau odă Intuiției
16.09.2018
1 min lectură·
Mediu
Chiar dacă trăiesc întru ea,
ea e prima pe care o rog să plece.
Dar nu din amor-propriu, ci dintr-o onestă,
chiar stranie politețe.
Fumez, fumăm, mult, mult prea mult
"Da, din toate speciile", dacă dorește cineva
să mă întrebe.
Iar în zorii primului liliac,
mă întreb ridicol unde a plecat.
Toamnă desuetă în fața rațiunii,
instinctele fac ochi, e dimineață,
obositor îmi aruncă Dumnezeu
semințe în ghiozdan.
001.619
0