Întoarcerea iubirii cu luna
Poezii - Editura pentru literatură universală - 1964
de Rafael Alberti(2018)
1 min lectură
Mediu
Lună erai, cu luna; așa te ridicai
din așternutul obosit, atât de mare
și sclipitoare-ncât cearceaful adormit
credea c-aprinde singur un soare neștiut.
Adânc ne era patul, un nemișcat bazin
suind cu încântare din apa irizată.
Pluteau scăldate-n lină lumină undele
ce le striveai cu brațele de ziduri.
Când, în sfârșit, urcai spre-naltele cristale
ce luna depărtată le străvedea visând.
Tu, lună, da, cu luna revărsată,
stinsă din nou cădeai în patul liniștit.
Și alte lucruri luna mi-aduse-n astă-noapte,
la răsăritu-i singur peste copacii muți.
Traducere Veronica Porumbacu
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Rafael Alberti
- Tip
- Poezie
- An
- 2018
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Rafael Alberti. “Întoarcerea iubirii cu luna .” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/rafael-alberti/poezie/intoarcerea-iubirii-cu-lunaIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.