Poezie
Îți zic, Fabian
1 min lectură·
Mediu
Mai furtunos și mai viu decât tata nu este nimeni,
doar el mă lua pe genunchi și mă săruta apăsat pe obraz
câte întinderi de oase frumoase, de zahăr,
erau pe deasupra noastră și la picioarele noastre
câte lebede. o mai mare furtună decât aceea de
aici nu va fi niciodată. lângă satul acesta este
un dâmb mic pe care se ridică
o troiță de lemn, un trup învelit de flori în coroniță
aici nu este aici loc pentru moarte.
El este mereu deasupra și mângâie. El e Crist.
bocitoarele nu au loc pe aici, nici lângă dâmb.
nici nu știu ce anotimp este astăzi. sau ce cireș.
lebedele sunt foarte albe, Doamne Iisuse-Hristoase,
și au plecat de mult...
024.735
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iulia Elize
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Iulia Elize. “Îți zic, Fabian.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-elize/poezie/14113917/iti-zic-fabianComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
IEÎmi pare rău, Ana, că nu am așezat cuvântul meu de mulțumire decât acum. poezia este o stare a lucrurilor, chiar dacă prezentă undeva în substraturi subtile, și de acolo așază o mulțumire completă.
0
/lebedele sunt foarte albe, Doamne Iisuse-Hristoase,
și au plecat de mult.../