Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

oamenilor!

file de jurnal afectiv

1 min lectură·
Mediu
de ce v-ați făcut
așa de mari?
mai bine rămâneați mici
vă țineam în țarc sau
în brațe vă purtam
plângăcioși mucoși neputincioși
atât de copii
îmi rupeați somnul și toate liniștile
nu aveam nimic să vă reproșez
părtași vă făceam Tainei Rădăcinilor
Copacului
mă umpleam de voi și voi...
voi ați tot crescut
l-ați trimis pe Înger la plimbare
cu nonșalanță
ați luat zâmbetul
și-ați dat cu el
de prima piatră
de marea indiferență
ați pus în loc de inimă
o pasăre grea care tot încearcă
să-și amintească...
unde era cerul? unde era?
ați luat literele
le-ați adunat mai mult le-ați risipit
ați zămislit noua ordine
nepământească
ați decretat anticopilăria
atât de mult v-ați semețit
ați acoperit lumina
gestul aripii spre descarcerare
orice urmă de Dumnezeu
oamenilor!!!
023.084
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
128
Citire
1 min
Versuri
33
Actualizat

Cum sa citezi

Daniela Luminita Teleoaca. “oamenilor!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14112863/oamenilor

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@aurel-a-contuACAurel A. Conțu
Copilul care privește de pe margine cum oamenii „mari” trântesc de „prima piatră” a indiferenței îngerii, este, paradoxal, om! Sau poeții se autoexclud?
0
... îi exclude din start (volens nolens) asumarea condiției de trăitor într-ale Copilăriei,. ca vârstă paradisiacă, indusă / garantată de puritate (= nerăutate, nesemeție etc. etc.). Când, om fiind, copilul riscă să cadă într-ale... oamenilor, el se căiește sincer, nu-și trimite la plimbare niciun înger, ba dimpotrivă. Cam așa / atât.
Toate cele bune, D.
0