Poezie
O tăcere șlefuită pe margini
1 min lectură·
Mediu
Las poruncă să nu uiți învățăturile mamei,
să-ți croiești un drum prin viață
care să fie numai al tău
unde timpul se va umple cu fapte.
Nimeni nu-i mai bogat în memorie
decât cel ce pune sîmânța-n pământ
să-i rodească privirile-n toamnă
galbene pe câmpiile din rai.
Când totul se petrece într-un trup muritor
sufletul ca un strugure atârnat de cer
cade cu o lacrimă sub cearcănul ochiului,
pune sare pe o frunză ruginită.
O tăcere șlefuită pe margini de plăceri
lângă copsele femeii-n amiază
pune-n gându-i dragostea ce-i fură visul,
i se adâncește prin sângele mov.
O armură luminoasă ca sfârcul unui clopot
scoate sânii din spasme cu miros de flori
și îngăduie uitarii din șoapte înșelate,
să se piardă fără amprente umbroase.
002.171
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “O tăcere șlefuită pe margini.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14111867/o-tacere-slefuita-pe-marginiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
