Poezie

o lecție

1 min lectură·3 iulie 2017

Mediu

astăzi la fizică Dumnezeu m-a învățat despre fluturi și fizica cuantică

și în timp ce Îl ascultam simțeam că asta explică

nu numai iubirea, ideea de eu și toate aceste infinituri cuprinse,

dar și de ce m-ai prins de mână, și te-ai uitat la mine cu acel sărută-mă sau

uită de-acum înainte

și nu mă puteam scutura de senzația aceea tâmpită că aș fi avut mai mult

nevoie de lucruri precise, prozaice chiar, nu de metafore

iubirea languroasă, suavă, cochetă

trecea pe stradă ușor analfabetă sub privirile lungi, dar

tu mă pleznești peste ceafă și zici fii atent că între zero și unu

este spațiu și timp

când o dorești te dorește și totul se’ncheagă, viitor și trecut

o amforă cu gâtul subțire și gleznă încordată

ce-așteaptă să cânte (să cadă)

poate, am zis, realizând pentru o clipă starea de quantum absolut,

dar acolada se întinde de sus, slăbiciune se află într-un defect de design

iubirea e cea ce mi-a înflorit inima în strigăt-sărut și fără ea, drept să spun,

n-aș fi aici să te-ascult, legându-mă-n umbră, desfăcându-mă stea

poate, am zis, iubind cu toată puterea negația mea

ușor furios, respirând

003.630

Petru Teodor. “o lecție.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petru-teodor/poezie/14109812/o-lectie

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.