Poezie
Lecția despre vid
2 min lectură·
Mediu
Este foarte frig aici,
am nevoie de încă un rând de piele;
organele interne sunt ca niște copii,
le porți de grijă toată viața,
într-un moment de neatenție te uită,
uită ce ai făcut să le fie lor bine.
Doamnei Carmen i-au venit mănușă toate rolurile:
soție/ mamă/ femeie de afaceri…
într-o dimineață,
a simțit un scurtcircuit la tâmple și cafeaua mult mai amară;
medicii descifraseră buletinul de analize:
minciuni hărtănite într-o turbulență de curenți reci.
Doamna Carmen a privit în sus o singură dată și atât a zis:
de ce ?!
Pliscuri întunecate au înghițit ecoul.
Lecția despre vid a durat trei luni, trei săptămâni, trei zile,
ca în basmele cu cifre magice;
a ei s-a dovedit un vulcan, bolborosind scântei de viață:
Mai ții minte, Emil, acum zece ani am fost în Grecia, pe Acropole;
mi-ai spus: suntem aproape de zei, dacă întinzi mâna,
atingi vreunul!...
Eu te aveam pe tine.
În vara cu cea mai lungă memorie,
ne uitam la Zorba,
învățasem să spargem farfurii,
sărea ghinionul în cioburi mici.
Acum patru ani s-a născut Katiușa, ce bairam!...
suntem aproape de zei,
mi-ai spus,
precum copacii, înmugurim din fii în nepoți;
chiar și în urmă cu un an,
mi-ai promis că niciodată cerul nostru nu vafi lovit de schije,
uite cum rostogolește aceste secunde,
asemenea unor tritoni pe uscat;
se răresc,
iar tu plângi ca năucul,
mi s-au umezit hainele;
dincolo cine are timp și putere să le zvânte?!
Emil,
au prins mirosul tău de bărbat singur!
096.097
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- enea gela
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 250
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 40
- Actualizat
Cum sa citezi
enea gela. “Lecția despre vid.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/enea-gela/poezie/14100816/lectia-despre-vidComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EGMulțumesc, domnule Teodor Dume! Pentru steaua aprinsă, din lumina căreia voi da și doamnei Carmen, în jurul căreia gravitează metafora mea.
Accesul către cititor este uneori tare dificil, avem nevoie de spirite care să intre în comuniune cu ceea ce încercăm a sugera și de aceea mi-ați făcut o bucurie dublă: pentru promovarea de pe acest site, ca și pentru notarea din concurs, care a permis, cred, primirea premiului revistei ”Singur”.
Accesul către cititor este uneori tare dificil, avem nevoie de spirite care să intre în comuniune cu ceea ce încercăm a sugera și de aceea mi-ați făcut o bucurie dublă: pentru promovarea de pe acest site, ca și pentru notarea din concurs, care a permis, cred, primirea premiului revistei ”Singur”.
0
OADistincție acordată
Gela, pentru un poem consistent, o lecție despre un anume vid, și "amănuntul" că spartul farfuriilor nu prelungește viața!
0
CMDistincție acordată
Consider că această poezie nu este un dar, ci pur și simplu un plânset. Pentru toți Emilii și Emiliile din lume. Mulțumesc, cu sinceritate. Vara cea mai lungă din memorie va mai exista.
0
BIPoate greșesc- împotriva unui entuziasm genera-, dar mie mi se pare că acest text, ar sta mai bine sub formă de proză!
0
un text plăcut născut în momentele în care autorul a știut cum să surprindă stările sudându-le în așa fel încât să întărească structura întregului.
"Este foarte frig aici,/am nevoie de încă un rând de piele;/organele interne sunt ca niște copii,/le porți de grijă toată viața, /într-un moment de neatenție te uită,/uită ce ai făcut să le fie lor bine(...)Acum patru ani s-a născut Katiușa, ce bairam!...suntem aproape de zei,mi-ai spus,precum copacii, înmugurim din fii în nepoți;chiar și în urmă cu un an,mi-ai promis că niciodată cerul nostru nu vafi lovit de schije,(...)Emil,au prins mirosul tău de bărbat singur!"
cu sinceritate,
t.dume,