Poezie
Mă ia în stăpânire gândul
1 min lectură·
Mediu
Un arc se-ntinde cât un cer
ce dorește să cadă din el stele,
luna rece seceră și ea lumina
flămândă ca o insulă naufragiată
într-un pustiu de apă.
În trupul tău o noapte ascunsă
împarte întunericul și-l aruncă afară,
de se crestează pielea pe margini
și-mi intră sub ea atingeri subțiri,
mai departe dospește răbdarea,
se încheagă-n tăcere plăcerea
rostirii unor cuvinte dorite.
Mă ia în stăpânire gândul
ce nu mă lasă-n răsfățul barbar,
îmi suflă prin oase cu vântul
un cântec de miere ce se va sfârși,
apoi cineva trage zăvorul.
024.166
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Mă ia în stăpânire gândul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14095553/ma-ia-in-stapanire-gandulComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SS
Și eu, de popasul făcut pe pagina mea. S-auzim de bine!
0
Bucuros de lectura, dl. Silviu.