Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

suspendat

1 min lectură·
Mediu
nu sosește nicio veste azi
nici măcar una proastă
nu consultăm oracole
nici cardiologul
ne reprimăm curiozitățile
timpul se-ngroașă și-ncepe
să semene a altceva
un soi de materie primă
navalorificată în timp util
ezitări amânări agonii
magazinele închid devreme
semideschise sertarele:
minuscule semne de întrebare
febra tărăgănează răspunsurile
orele vin și trec în virtutea inerției
oamenii sunt opaci
au mimici de clandestini
în fricile lor uită să spună
„te iubesc”
se feresc trag obloanele
sunt dincolo de ei
parc-ar aștepta cataclisme
verdicte neiertătoare
pulsul crește
senzația de nimeni și nimic
alienați
unii își îngheață sentimentele
ca pe boli autoimune
pentru „primăveri viitoare”
mulți poartă capetele plecate
într-o smerenie stranie
ce consternează îngerii
eu încerc să nu uit că
oamenii de zăpadă există de-adevăratelea
nu doar în format electronic nici doar în amintire
022.382
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
132
Citire
1 min
Versuri
35
Actualizat

Cum sa citezi

Daniela Luminita Teleoaca. “suspendat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14086819/suspendat

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
„Timpul se-ngroașă” absorbind lesturile zilelor, „și-ncepe să semene a altceva”, ce aduce cu un om frământat de „ezitări, amânări, agonii”, sau cu un animal sălbatic, căci îi auzim urletele neputincioase.
„Oamenii sunt opaci, au mimici de clandestini”, fac din viață ceva ilicit pentru a-și motiva anomaliile, „trag obloanele” peste viața lor, pentru a nu le fi violată intimitatea patologică, iar malformațiile creează „senzația” alienantă „de nimeni și nimic”.
0
Mi-a placut cum ai spus: "intimitate patologica"; asa este, intimitatea isi are rostul ei, e bine sa ne-o prezervam, insa, in momentul in care facem exces de zel in sensul asta, atunci, da, cred ca depasim limitele "firescului"/ "rezonabilului". "Oamenii astia" pe care am incercat sa-i zamislesc estetic (si din randul carora nu ma exclud... neaparat!!) sant oamenii apatici, plafonati, chiar deznadajduiti, care au obosit sa mai creada in IDEAL. In realitate, vestile continua sa soseasca, doar ca ei nu mai au nici macar minima disponibilitate pt a le repera. Mai constat ca ma domina... putin imaginea.. ingerilor consternati; nu o sa modific in text, deocamdata e o senzatie-sentiment inca puternica (Cum sa-si mai exercite ingerii rolul de gardieni, cd noi nu le intindem nici macar o mana tremuranda??!!).


Multumesc, Razvan, pt timpul si atentia acordate micilor mele tentative estetice!!
0