Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

pianul

1 min lectură·
Mediu
serile te găsesc mereu la pian
degetele tale sunt prelungiri ale clapelor
fruntea ta e încărcată de lumină
pășesc ușor pe vârful picioarelor
îți aduc un ceai de tei
și mă așez pe covor lângă pisicile birmaneze
suntem spectatorii cei mai fideli ai concertelor tale
sunetele nasc în noi emoții crude
e momentul în care se deschid sferele altor lumi
corpurile pământești devin transparente
iar sufletele umblă libere pe străzi
se dau cu bărcile pe chios
fumează o narghilea la miezul nopții
se îndrăgostesc de fiecare răsărit
care îmbracă orașul în speranță și pace.
023.076
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
94
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

catalina marincas. “pianul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/catalina-marincas/poezie/14080386/pianul

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Să cânți la pian e o artă, sonoritățile lui variate și complexe au ceva dintr-o muzică divină, și au similitudini cu o poezie, căci poetul cântă la claviatura cuvintelor, iar “sunetele nasc în noi emoții crude”, elevate, epurate de disonanțe, deschizând “sferele altor lumi”, care permit accesul la ele doar a sufletelor.
Fiecare cuvânt e o clapă ce are sunetul ei distinct, iar toate laolaltă formează o muzică poetică.

0
@catalina-marincasCMcatalina marincas
și totul grație poeților-pianiști care au darul de a însenina chiar și cele mai ploioase zile :)

Vă mulțumesc pentru semn!
0