poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6082 .



Sedentarii
poezie [ ]
(Les asis)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [J.N._Arthur_RIMBAUD ]

2015-08-12  |     |  Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea




Buboși, zdreliți, cu ochii încinși cu verzi inele,
Cu degetele boante crispate pe femur,
Cu scăfârlia plină de aspre coji de piele
Ca florile de lepră pe câte-un antic mur;

Li-s oasele-altoite pe neagra osatură
A unor mari fotolii;picioarele, sub ea,
De dimineață până spre seară, nu se-ndură
Să lase bara ce le slujește drept proptea.

Acești moșnegi, cu jilțu-mpletiți de-o veșnicie
Simt cum le crapă pielea la soare; alteori,
Privind pe geam zăpada murdară, cenușie,
Sunt scuturați ca broasca, de dureroși fiori.

Dar ce plăcut e jilțul, când fundul lui de paie
Cedează pe la colțuri, sub șalele ce-l rod!
Al vechilor sori suflet se-aprinde iar, văpaie,
În spicele acestea, cândva mustind de rod.

Zăcând așa, cu gura genunchilor aproape,
Cu degetele-nfipte sub fundul vuitor,
Ei bat câte-o romanță pe-nchipuite clape,
Iar capul li se-nvârte-ntr-un vals amețitor.

Nu-i puneți să se scoale: ar fi o mare dramă!
Ca mâțele lovite, țâșnesc, c-un mieunat.
Ai zice omoplații că-ncet li se destramă;
Nădragii li se umflă pe șale, dintr-odat'

Și îi auzi cum capul pleșuv li se izbește
De zidurile negre, când trec șonticăind
Prin coridor, și-ai crede că-un ochi de lup lucește
În fiecare nastur al hainei lor, pândind!

O nevăzută mână-ți întind, ucigătoare;
Privirea lor filtrează veninul negricios
Din ochii unei javre bătute; în sudoare
Scăldat, ca într-o pâlnie te zbați, neputincios.

La-ntoarcere, cu pumnii în mâneca murdară,
Se-așază, blestemându-i pe cei ce l-au trezit;
Ciorchini de amigdale, din zori și până-n seară
Le saltă sub bărbie, zvâcnind necontenit.

Când somnul grav le-nchide pleoapele, visează
Lăsându-și capul moale pe-al jilțului cald braț,
Iubirile-unor scaune pe care se așază
Modelul lor în viață: trufașii birocrați;

Flori de cerneală-și scuipă polenul din corole
Și-i leagănă: în ele culcați, se văd zburând
Ca niște libelule pe-un șir de gladiole –
Când, gâdilat de spice e membrul lor plăpând.


Traducere Petre Solomon

(vol. ”Integrala Poetică”)

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!