Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

probabilități

2 min lectură·
Mediu
dac-ar fi să încep
aș face-o cu scoarța în care
mișunatul poate oferi minima garanție că
poți continua
pe o pagină încă nescrisă pe care
moartea nu e decât o ecuație elementară
o enigmă banală o rană cauterizabilă
un pion pe care îl muți după bunul plac
o soluție pe care o amâni suveran pentru mai târziu știind
că ai asul la îndemână nu vei rata ocazia optimă
când se va întâmpla nu va fi nici prea devreme nici prea negru
vei păstra în iarba cuvintelor lumina aceea prin care
gardurile devin cel puțin translucide cel puțin neînalte
umbra blândă a unui Dumnezeu terestru
va desface infinitul într-un centimetru pătrat de țărână
va croi iscusit pelerine pentru singurătate
va ștampila frunțile cu câte o boabă din lacrimile Lui
smerit ne va înfia pentru eternitate
dacă ar fi să aleg un habitat sau un veșmânt acesta ar fi un cuvânt
deschizătura voluptuoasă din el tăcerea-i stranie
vorbitoare în căderea-i de Lucifer naiv
autor de lumi de golden gate-uri
vidul de tunel prin care
suflete trec ca într-o luntre-a lui Caron până când
tălpile se subțiază epiderma arde chipul soarbe începutul
dac-ar fi să mă opresc atunci nu aș face-o decât la
acea stație în care dragostea nu e de vânzare
bunii samariteni nu se bat cu mâinile-n piept
trecerea trage cu ochiul și nu se-ndură să
controbăie indecent prin intimitate
acolo aș face un popas luuuuung aș bea o cafea albastră
aș dezlega o idee de cuvinte-ncrucișate
mână-n mână inimă-n inimă soare-n soare
m-aș tolăni pe un cuvânt
l-aș fecunda aș lăsa semințe și pentru alții
m-aș împrieteni cu pământul din mine cu deznădejdea cu nedumnezeii
nu mi-ar mai fi teamă că trupul mă strânge că ochii sunt doar o părere
una eronat programată genetic
că secunda mă sabotează și timpul este un gropar
unul nebărbierit cu fața de miner atât de familiarizat cu cenușa
când m-aș privi în ape soarele și-ar trece
rădăcinile prin părul meu încărunțit pe la tâmple
atât de ingenuu atât de șarmant atât de omenesc
s-ar înfiora și mi-ar da „bună-dimineața”
043638
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
345
Citire
2 min
Versuri
44
Actualizat

Cum sa citezi

Daniela Luminita Teleoaca. “probabilități.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14076375/probabilitati

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Non-ființarea nu e decât o ecuație elementară cu soluții iraționale, văzute ca răspuns ambiguu la întrebările tenebrelor, e o enigmă macabră, lugubră, funebră și funerară, care nu poate fi descifrată în viața actuală, oferă o soluție dilematică și echivocă la alternativa vieții.
O poezie alambicată, care și-a făcut habitat în esoteric.

0
... si setea necontenita a persoanei umane dupa Ziditor, dupa o realitate de dincolo de aparente/ asa-numitul "parut". Iti accepti mai mult sau mai putin conditia, te infiori cd vezi/ simti farmecul inefabil al lui "a fi"/ " a nu fi", faci presupozitii ca sa cunosti, ca sa Il "captezi" pe El, sa te intelegi mai bine..., sa te bucuri cu toate care ti-au fost date. Asa te poti "trezi" intr-un univers/ modus vivendi "alambicat", desigur in sensul sau (mai degraba) pozitiv al epitetului. Si ma gandesc: nu stiu cum ar fi fost fara cuvinte, daca la inceput nu ar fi fost Cuvantul??!! Multumesc frumos, Razvan!
0
@oancea-sorin-0039906OSOancea Sorin
Moartea ecuație elementară și
umbră blândă a unui Dumnezeu terestru
din prima strofă par să închege restul discursului.
Deși prima strofă e scrisă pe tema morții-ecuație și alternanța de elemente cu care este comparată Dumnezeul terestru desface discursul devenind balamaua sensului.
Celelalte rânduri dezvoltă posibilități umane. Pentru mine e o poezie ciorchine Restul pot să citească și ceilalți au ce să învețe.
0
Draga Sorin, iti multumesc frumos pentru timpul acordat modestelor mele randuri, scrise insa cu... sinceritate!! Asa este, "astea" sunt temele mari,ademenitoare, de care, ispititi fiind, riscam sa cream "alambicat" (imi place insa sa ma gandesc la sensul etimologic, cf. alambic!!!), dar ne asumam riscul asta: moartea, timpul, mama, ... dar mai ales Dumnezeu (asa cum de altfel f bine ai remarcat). Ganduri bune!
0