Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@lucaci-sorinLS
lucaci sorin
@lucaci-sorin
Poezie

părul tău e singurul nume trecut in cartea mea de identitate

2 min lectură·
Mediu
cum îmi spuneai că lumea e plină de ipocriți
și viața nu e tocmai un basm de Andersen
iar între timp fetița cu chibrituri a crescut
și a devenit femeie în toată firea
cum îmi spuneai că minciuna e un accesoriu la legătura de chei
pe care o purtăm zi de zi cu noi pentru a deschide alte și alte inimi
că dragostea nu durează nici măcar trei ani
că nu e musai să fi fericit chiar dacă ai o viață plină de sens
că mai devreme sau mai târziu
moartea tot se va tolăni ca o pisică mare neagră în pragul ușii noastre
te-am iubit așa cum un zețar își iubește literele
pe care le culege noapte de noapte
te-am iubit ca un camionagiu în spatele depozitului de haine second-hand
ca un măcelar în carmangerie
ca un vizionar
ca un elev silitor în ultima bancă din clasă
te-am iubit cum își iubește o florareasă trandafirii (roza centifolia)
te-am iubit cu tristețe și cu bucurie
așa cum un actor își iubește personajul
vă rugăm ca pe durata spectacolului să păstrați telefoanele închise
și să rămâneți la locurile dumneavoastră
Doamne Dumnezeule, am strigat în actul 4
tu pe un pat alb implorând asistența
eu pe un scaun fără picioare levitând în jurul axei noastre
adevărat zic vouă
că drumul spre iad e pavat întotdeauna cu bune intentii
că lumea e un carusel doar atunci când plouă
adevăr zic vouă
că hohotul de plâns de la finalul piesei nu e decât
o simplă expresie a bucuriei
iar părul tău
e singurul nume trecut în cartea mea de identitate
023.665
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
266
Citire
2 min
Versuri
32
Actualizat

Cum sa citezi

lucaci sorin. “părul tău e singurul nume trecut in cartea mea de identitate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lucaci-sorin/poezie/14064862/parul-tau-e-singurul-nume-trecut-in-cartea-mea-de-identitate

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu✓
Lumea e plină de ipocriți, care se servesc de simulacre pentru a înșela ființele credule, orbitează în jurul minciunii care are interese mai mari decât consecințele adevărului, și a cărei umbră îi acoperă intențiile funeste, viața e un basm dacă ne lăsăm imaginația fecundă de poeți să irizeze realitatea pe care o pictăm cu pensula poemelor și o modelăm astfel încât să rezoneze integral cu sufletul.
Distanța temporală a iubirii variază între 0 și 3 ani, după care intervin despărțirile sau tandrețea, ura sau disprețul, violența sau fricțiunile.
Felicitări ! Părul poemului are filigrane de aur.

0
@iulian-poetrycaIPiulian poetrycă✓
frumos, chiar dacă ”moartea tot se va tolăni ca o pisică mare neagră în pragul ușii noastre” vine direct și transparent, prea transparent, din mazilescu, ”te-am iubit așa cum un zețar își iubește literele” e un vers pe care komartin l-ar fi etalat cu multă plăcere acum vreo șapte-opt ani (între timp și-a revenit, gagiul) ”te-am iubit ca un camionagiu în spatele depozitului de haine second-hand /
ca un măcelar în carmangerie” e manasia, și nu manasia în momentele sale cele mai bune; titlul și implicit finalul e o metaforă pe care nu o înțeleg (poate blond = auriu = soare = sorin? o, nu) și ar mai fi încă niște kestii minore, dar ducă-se!
în schimb, ”te-am iubit cum își iubește o florareasă trandafirii (roza centifolia)” e superb - unul dintre motivele pentru care binele învinge în acest poem.
0