Mobil(izat) la Cluj Napoca, 2014

Grupajul mi se pare omogen la nivelul de sus, așa cum ne-ai obișnuit. Cea mai bună mi se pare prima. Mai puțin realizată a doua, unde ideea e excelentă, dar realizarea mai puțin. Ar merge ceva de genul:

Androidul

Aleargă, judecă, vorbește –
Mai bine ca un om le face
Dar, printre hoți, nu reușește
Să fure precum ei și pace!

De fapt, această epigramă, când a fost trimisă la concurs, avea versul al patrulea doar de 5 silabe. Am vrut s-o mai ajustez și posibil că am intervenit nereușit. În fine, iată catrenul inițial:

Aleargă, judecă, vorbește –
Le face ca un om pe toate,
Dar, printre hoți, nu reușește
Să dea din coate!

Multumesc pentru apreciere și sugestii.

Excelent catrenul cu "bani aruncați în vînt"! Poantă deosebită! Felicitări!

Risipitor am fost și sînt,
Dar mă acceptă soața mea
Chiar de arunc toți banii-n vînt…
Când vântul bate înspre ea.
ID

Soția banii toți mi-i ia,
Când nu-s destui mă și repede:
Când bate vântul înspre ea
Arunc în vânt numai monede.
DV

Frumoase, în general. Dar ultima e... prima! Înțeleg că armonia din familia ta este în funție de cum bate vântul. :)
Felicitări!

Dragii mei confrați, vă mulțumesc frumos pentru lectură și pentru părerile exprimate.

TATAIE, banii aruncați în vânt principalul să nu fie monede de un euro sau de 50 de bani ro. ... Și, bineînțeles, să nu fie aruncați din copac... în capul beneficiarului. Tocmai acest lucru ni-l sugerează
VALENTIN DAVID:
Soția banii toți mi-i ia,
Când nu-s destui mă și repede:
Când bate vântul înspre ea
Arunc în vânt numai monede.
DV

Te lauzi rău cu bogăția,
Dar ești, măi frate, generos,
De-aceea cred că și soția
Îți mai aruncă ea vreun os.
ID

VALI, te rog, nu-mi mai pune sare pe rană... :)

Risipitor am fost și sînt,
Dar mă acceptă soața mea
Chiar de arunc toți banii-n vînt…
Când vântul bate înspre ea.
(Ion Diviza)

Mă-ntreb de ce s-o supăra
Când vîntul bate înspre ea
Și tu arunci cu euroi:
Ma este cineva-ntre voi?

Prima și ultima sunt excelente! Dar și cele politice sunt bune.

Mă-ntreb de ce s-o supăra
Când vîntul bate înspre ea
Și tu arunci cu euroi:
Ma este cineva-ntre voi?
GPI

De sugerezi c-ai fi cumva
Acela - însuși dumneata,
Să te ferești în lături, Petre...
La mine euroii-s pietre!
ID

De sugerezi c-ai fi cumva
Acela - însuși dumneata,
Să te ferești în lături, Petre...
La mine euroii-s pietre!
ID

Sunt pietre? Nici nu ai habar
Ce mare șansă-a dat pe mine,
Că eu sunt colecționar!
(De dame bine)
GPI

Eu râd de-mi sună cerebelu
Când spui c-aduni acasă dame:
Și ce-ai să faci cu ele, Nelu?...
Acestea nu ți-s epigrame!

Atras mereu de gingășie,
Am strâns în viață un serai,
Sperând, că poate, cine știe,
Or să mă caute în Rai.

O să te caute, Petrică,
Și înspre rai găsi-vor vadul,
Căci nefăcându-le nimică,
Au cunoscut cu tine iadul!

Îi rog de-o chicinetă mică
Pe Sfântu Petru sau Apollo
Și rând pe rând, la o adică,
O să recuperez acolo.

Păcate noi ai pus la cale,
Dar nu te-ajută nici Apollo;
Tu știi că-n rai e mare jale:
Permis e doar amorul... solo?!

Îți spun cu vocea în tremollo
Și pe faringe cu furnici:
Atunci de ce să merg acolo?
De solo sunt sătul de-aici! :)

Așa am zis și eu, măi frate,
La ce să cați în iad stăpână:
Aici te umpli de păcate
În voia ta - și doar cu-o mână!

Așa am zis și eu, măi frate,
La ce să cați în iad stăpână:
Aici te umpli de păcate
În voia ta - și doar cu-o mână!

Privesc mai sus și iar mă plouă,
Că-n loc de una, eu văd două... :)

Eu n-am vorbit de iad defel,
Ziceam de Rai. De n-am o zână
O fi păcat? Doar nu mă-nșel,
Că folosesc aceeași mână!
:)

Să nu te-nșeli nicicând, Petrică,
Sunt două, știm, deci care-i poanta:
Iubești voios și fără frică
Ba soțioara, ba amanta!

Dreptate ai, ca-ntotdeauna;
Apoi, pe tot Pământul sferic,
Soția este numai una,
Amanta o luăm generic…

Ideea ta chiar mi-a plăcut,
Fedeli suntem toți ciofligarii
Ca dama aia, ce-a avut
Doar o iubire: marinarii!

Deși iubea prea mult dolarii,
Eu n-o condamn, să știi, nici mort:
Ea se iubea cu marinarii,
Dar numai într-un singur port!

Eu îi ridic spre ceruri cota
De când, din Guinness, am aflat
Că se iubea cu toată flota,
Principial, pe-același pat!

De afli unde e cu patul
Această pasăre măiastră
Și mergi acolo cu… udatul,
Întreab-o unde-i flota noastră!

Că ești îndrăgostit de flotă
Abia acuma am aflat
Și dacă nu e-o anecdotă,
Iubește-o, Nelu, pe uscat!

Atunci mă consolez cu malul,
E clar, alternativă nu-i,
Că până chiar și amiralul
N-a fost pe mare-n viața lui!

Îi rog de-o chicinetă mică
Pe Sfântu Petru sau Apollo
Și rând pe rând, la o adică,
O să recuperez acolo.
Gârda Petru Ioan

Eu îți spun părerea mea curată
Care-ar fi soluția rețetei:
Partenera nu-i impresionată
De dimensiunea chicinetei.

Orice prietena visează
Va fi exact pe placul ei:
În Rai chiar totul se reglează
La ce dimensiune vrei!

I-ai tras o sfârlă lui Gagniuc
Și asta simplu n-o să-ți treacă;
De-i cazi în vâsle pe facebook,
Să știi, Petrică: te îneacă!