Poezie

țipăt de puzzle

1 min lectură·18 aprilie 2014

Mediu

cum aș desface întunericul de gânduri

umbra îmi leagă ultima gleznă de piatră....

îi privesc ochii umezi ascunși în buzunarul drept

și părul prins în partea stângă a luminii

pășește jucăușă și tandră așază un ciot de stejar între frunze

și-ți mângâie fruntea înaltă c-un vis

rochia de curcubeu încurcă ramurile

părul i se desprinde șnurul alunecă sub tălpi de iunie

și-aleargă zăludă prin palma-ți din aripi

jumătate copil jumătate abis

aerul îi pune diademă de rouă

drumurile se opresc între unghiuri întoarse

timpii se privesc peste umărul stâng

amnezia-i încă spre miazănoapte

cu lumina legată de cer

bieți poeți mulți și nătângi

............................

printre fire de fluturi visul mă împarte în bucățele de sclav

mă-nfășor cu orice-mi poate lipi colțurile

sub tălpi pământul înverzește murirea

...................

cum aș desface întunericul de gânduri

umbra îmi leagă ultima gleznă cu un poem

fixează ochii-mi umezi și țipătul luminii de a mă trece întreagă

zâmbește ridică umerii și face doar străzi din melci albi pe aburul hârtiei...

18 aprilie 2014

Ileana Popescu Bâldea

024.963

Ileana Popescu Bâldea. “țipăt de puzzle.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ileana-popescu-baldea/poezie/14048188/tipat-de-puzzle

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

mult sintagma "cum aș desface întunericul de gânduri". îmi creează o serie de imagini, de gânduri, de idei...

...negru de gânduri! Inaintea omului era alb.
Multumesc frumos, Ottilia!