Poezie
Magiun pe pâine 52
albine peste turla bisericii din Marienburg
1 min lectură·
Mediu
scriu
buze care spun
taci până îți cad genele
strâng
și număr
esențe pieptănate
le închid
ele se deschid spre interior
lipite ca aripile de albină
cocoșate de miere pe drumul spre casă
în spate se deschide o ușă
apărată de gene
O lume fără sus fără jos
O lume cât toată lumea în deșert
O lume între ocean
ceruri și sus de tot
un cocoș
cel al bisericii din Marienburg
mic numai creastă și coadă
așteaptă și el răsăritul
sus
prea sus
o lume fără colțuri
se învârte un carusel
se culcă cercurile pe lacul peste care strigă cocoșul
uitat pe biserica din Marienburg
se rotesc umbrele
o mână numără genele lipite ca aripile de albine
zidurile se dau la o parte
cocoșul începe să strige
albinele își iau aripile
deschid genele
până sus peste turla bisericii
024667
0
cocoșul începe să strige
albinele își iau aripile
Mi-ar fi plăcut mult, tare mult ca acest cocoș, uitat pe biserica din Marienburg, să strige, să cânte pentru a treia oară...