Imitațiune...

Un critic, celebru, de artă,
Părea răvășit de-un tablou:
"Doamne,-i o copie deșartă,
De seamănă cu primul ou?!"

Ultimele două versuri nu respectă amfibrahul din primele două. În plus, nici poanta nu se conturează prea clar.

mulțumesc pentru observații. am modificat.

Un critic - mușcând dintr-o tartă -
Gândea, cumva absorbit de-un tablou:
"Ce replică de... Doamne iartă...
Poftim: telul și același stil... Ou!"

Dar, din păcate, modificările au stricat și mai tare ritmul...
Cât despre poantă... ce să mai zic?

poate reușesc altădată. mulțumesc.