Poezie
Malibu (Pietrele albe)
1 min lectură·
Mediu
La Malibu, beți de soare,
Pescăruși cu aripi gri
Zboară peste Pacific Coast Highway.
Mângâie pietrele mele albe.
Stăpân și paznic,
Dumnezeu stă pe culme.
Domolește valurile mării nebune,
Așterne pace peste întinderea ei.
Deschid ochii.
O mare albă le umple abisul cu pești albaștri.
Vreau să mă ridic.
Sunt legat de mâini, de picioare
Cu frânghii din iarbă de mare.
Ca un șarpe speriat de vulturi,
Îmi ascund capul în nisip.
Poseidon, cu tridentul din aur, iese din valuri.
Mă întreabă de Mările Negre, de Marea cea Mare.
Ce să-i răspund?
Din visele mele alunecând pe nisipul fierbinte,
Lipsești doar tu.
La apus, târziu,
Soarele greu coboară-n ocean să se scalde.
Liniștea se așează din nou odată cu ceața
La Malibu, peste pietrele mele albe.
022.823
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dan david
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 126
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
dan david. “Malibu (Pietrele albe).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-david/poezie/14009256/malibu-pietrele-albeComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EJdle David, suntem in secolul al XIX-lea, iar textul dvs. nu e în niciun caz o narațiune sau, și mai mult, o poezie mult prea „detaliat-descriptivă”; ba chiar, dpdv tehnic, e un text OK. și spun asta deși e plină de clișee. plus, să fim serioși, încă din modernism (vedeți, de pildă, poemul Waste Land de T.S. Eliot), nu se mai aplicau aceste criterii răsuflate, care, astăzi, le folosesc doar școlarilor la început de drum. iar exemplele în acest sens sunt pe cât de multe, pe atât de grăitoare.
0
iar, la final, mărturisesc că prima întrebare pe care mi-am pus-o a fost "de ce adică lipsește doar ea? ce să fac ea acolo,să se uite cum el, speriat, își bagă capu-n nisip ca un șarpe speriat de ulii? și cum își bagă el capu-n nisipi, cu ochii plini de apă cu pești în ea?"
(știu cum sună întrebările, dacă mă-ntrebi...)
metafora aia, despre apus, cu soarele care face baie-n mare ... e de prin clasa a cincea.aș scăpa de ea.
p. se așază, aș zice.