Bun sacrificiu, n-ai ce zice.Să mori de gât cu soacra(aluzia doamnei Vali Slavu), e un subiect de poveste.În acest context, mi-am amintit și eu de-o epigramă pe care am publicat-o-n cartea "Hora moftangiilor".
Cu soacra pe litoral
Intrând sărmana-n apă rece,
Luată-a fost de primul val,
Și-un ginere ofta pe mal:
-Vai, ce e val ca valul trece.
Eu am priceput așa:
Vrei să mori de gât cu ea!
V.S.
Ea mi-a sărit la gât mereu,
Deci nu mai pot spera decât
Că, depășind momentul greu,
Eu voi muri cu ea de gât!
Dan-T
Intrând sărmana-n apă rece,
Luată-a fost de primul val,
Și-un ginere ofta pe mal:
-Vai, ce e val ca valul trece.
I.C.
Deși pe soacră-mea
Întruna o ia valul,
Fiind o poamă rea,
Nu vrea să lase malul!
Dan-T
P.S.domnilor, ați anticipat, ca să zic așa, un alt catren pe care o să-l postez în zilele următoare cu toate că l-am scris înaintea acestuia postat aici. Acolo aș fi putut deveni erou! :) Aici mă gândeam doar să îi ofer soacrei posibilitatea de-a ajunge în larg, că apoi vede ea cum se întoarce și, mai ales, când!
:)