îmi îmbrac visele în alb și negru

textu-i destul de ok, dar are cateva probleme: de exemplu avunda in comparatii facute toate cu ”ca”. merge sa mai schimbi, sa le mai transformi sa scapi de numitorul asta comun. apoi o parte dintre comparatii sau definitii sunt cam la indemana sau tind sa generalizeze gratuit sau sunt gestionate cam la repezeala - corpul mi-e o rana, ca toti oamenii in fata mortii, condamnati fara iertare - de ex sunt atatea si atatea povesti si citate cu oameni mari care au spus lucruri inalte in momentul mortii, nu dau exemple ca-s prea multe. in mod normal pot zice ca astea sunt de fapt urme de graba de aceea cred ca e bine sa lasi un timp intre momentul in care ai scris textul si cel in care te hotarasti sa faci ceva cu el. orice text e perfectibil si de multe ori e bine sa reiei si sa vezi dupa ce se raceste care-i sunt baiurile. e drept exista si texte dintr-o bucata, dar alea-s tare rare.

in primul rand multumesc pentru trecere si sfaturi. aveti dreptate, numitorul ala comun ,,ca" e cam suparator. asa cum ati spus si dumneavoastra, o sa las textul sa se mai racesca dupa care o sa incerc sa-l re-lucrez.
numai bine,
Gabi

să realizezi acea imagine sinistră a femeilor răstignite în fața morții.

bravo, Gabriel!

multumesc pentru trecere si apreciere. ma bucur ca acesta imagine chiar a ajuns la tine, pentru mine asta chiar inseamna ceva
numai bine,
Gabi