Fidelitate

Epigrame despre bebeluși negricioși s-au mai scris și, oricum, în varianta aceasta, nu are haz. Consider că adevărata poantă a epigramei este în versul al treilea. Chiar mi se pare drăguță ideea... o soție atât de credincioasă, încât nu naște până nu revine soțul plecat de un an de acasă. Subtilă și, cred eu, originală.
Poate ar trebui rescrisă epigrama, astfel încât să se termine cu versurile:

"Nevasta, suflet credincios,
Un an l-a așteptat să nască."

E drept că e cam ambiguu mesajul, în sensul că se poate înțelege că ea a așteptat un an să nască el. Dar cine vrea înțelege ce trebuie. :) Și apoi... s-ar putea versifica în atâtea moduri...

nu știu dacă mă credeți dar chiar mi-am dat seama și eu că (și) în versul trei e o poantă... am ales această variantă pentru că, sincer, ideea mi-a venit căutând ceva idei pentru concursul "Negru pe alb" și caatare am încercat să sugerez faptul că stând pruncul un an în pântecul mamei s-a "copt" mai mult decât era cazul. vă mulțumesc mult pentru analiza eficientă, cu toată stima,
Dan-T.

Specialiștii perspicace
Veniră la maternitate,
Mirându-se ce poate face
… Excesul de fidelitate!

Comisia a constatat
Că-n fapt e o normalitate:
El, la plecare, i-a montat
Centura pentru castitatea...

Dan-T