"Moartea călărește un cal negru ca smoala"

sub acest titlu de paradă,txt/ul e un exemplu de falsă sensibilitate,de ipocrizie poetică;
e rezultatul unui manierism al formulării de dragul formulării;
înspăimântător doar prin naivitatea și suficiența absolut nepotrivite cu subiectul;

încă din primele rânduri avem "revelația neantului";însă nu prin angoasă ci,prin accedia janghinoasă a unui taximetrist eminamente visător,"neant" care se compune din resturile vieții și se exprimă printr-o înjurătură:"viața-i de ..."

viața e moarte așadar iar moartea nu e nici ea mai brează;nici vorbă, în contrapondere,să aflăm ceva despre frumusețea ei întunecată și aparent paradoxală,niciun argument valid sau nu ptr a demonstra această ipoteză obligatorie încă din datele problemei ,nimic despre acel black beauty ori,despre umbra lui brună lungindu-se-n amurg ;nicio descoperire ,nicio scânteie prin "mina sufletului",nimic care să recompenseze pe cititorul curios de ciudățenii sau, numai răbdător cu supărările și cu turpitudinile poetului;doar o centrală, câteva țevi de gaz și peste toata instalatia chipurile ,nepasarea lumii;

inutil deci să cauți alte pedale și alte accelerații ;chiar și cu un escato taxi tot dintr-un cartier în altul ajungi ;

daca tii cont de anumite varibile ca: gusturi si preferinte personale [si evident subiective] in materie de "poetica", disponibilitatea cititorului [comentatorului] de a abera, inutilitatea [in ultima instanta] oricarui demers justificativ a poeziei, etc. pentru ca ar mai fi multe altele pe care mi-e lene [si sila] sa le enumar, poti sesiza, usor, ca esenta comentariilor tale este, in ciuda aparentelor [invelisului] una profund elogioasa
mai exista, evident, si varianta sa te iei [ca autor, poet] prea mult in serios
eu n-am facut-o niciodata; nici nu intentionez sa

apropo, nu orice vehicul dotat cu acceleratie se numeste taxi; nu doar vehiculul numit taxi poate accelera; nu doar deceleratia te poate opri