Poezie
mireasa
1 min lectură·
Mediu
nu-ți pierde vremea cu mine femeie
sunt un nisip din care faci castele
nu vezi că dorm mereu cu fața în sus
ca un mort
cineva îmi piaptănă barba în somn
și mă trezesc cu pletele-mpletite
ca de plecare spre o țară promisă
mă trezesc gătit ca de nuntă
în altă cămașă cu un cal alb la poartă
nu îmbrăca rochia de mireasă
las-o să zacă în rădăcinile ierbii
nu vezi că dorm mereu cu fața în sus
ca un mort
nu-ți pierde vemea cu mine femeie
iubirea nu există ea e doar când plângi
în afara de castanii din curtea liceului
nu mai am pe nimeni în orașul acesta
0138.907
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mircea lacatus
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
mircea lacatus. “mireasa.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-lacatus/poezie/13988394/mireasaComentarii (13)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
că din revolta artistului pot apărea străfulgerări de o esență poetică ce nu se pot obține într-o stare de confort.ai aici o alăturare de simboluri creionate in tuse simple care, paradoxal, provoacă cititorul după ce poemul a fost parcurs.
bine ai revenit, emir,
o lumină pe drumul tău,
bine ai revenit, emir,
o lumină pe drumul tău,
0
singurătarea de la suprafață apropie castanii în fiecare an.
sub ea, în partea tăinuită, un drum cu semințe de iarbă. toate sunt dinainte deja.
tu, alegi mersul.
thais
sub ea, în partea tăinuită, un drum cu semințe de iarbă. toate sunt dinainte deja.
tu, alegi mersul.
thais
0
mircea, poate că suferința din iubire e o binecuvântare. nu ne putem împotrivi. mereu cineva ne va aștepta fără să știm. singurătatea nu are leac, dar castanii o îndulcesc cu amintiri. frumoasă e mireasa asta chiar și așa cu rochia lepădată în rădăcinile ierbii.
maria
maria
0
Distincție acordată
- un text pe gustul meu, mircea...
mi-a plăcut simplitatea prin care ai reușit să redai o stare, forța sugestiei, firescul din fiecare vers. tot așa metafora rochiei de mireasă crescută din rădăcinile ierbii este foarte bine inserată acolo, între cele două :):
”nu vezi că dorm mereu cu fața în sus
ca un mort”
- ideea în sine pare veche de când lumea, însă modul în care ne-a fost transmisă, sincer, curat și rotund, mă obligă să...
:)
mi-a plăcut simplitatea prin care ai reușit să redai o stare, forța sugestiei, firescul din fiecare vers. tot așa metafora rochiei de mireasă crescută din rădăcinile ierbii este foarte bine inserată acolo, între cele două :):
”nu vezi că dorm mereu cu fața în sus
ca un mort”
- ideea în sine pare veche de când lumea, însă modul în care ne-a fost transmisă, sincer, curat și rotund, mă obligă să...
:)
0
otilia
cezara rara
lavinia thais
maria
alexandru
poetilor frumosi:)!
cezara rara
lavinia thais
maria
alexandru
poetilor frumosi:)!
0
iti multumesc !!!
0
un filon explorat atent. place întregul de aici împlinit prin simplitatea și naturalețea discursului.
un poem de zece
cu sinceritate,
teodor dume,
un poem de zece
cu sinceritate,
teodor dume,
0
un adevăr spus sincer și spontan (”nu-ți pierde vremea cu mine femeie/sunt un nisip din care faci castele”), un refuz motivat (...”iubirea nu există ea e doar când plângi”) și toate astea spuse cu cadență subtilă, armonioasă.
Dacă era poezia mea, aș fi început cu ultimele două versuri (”în afară de castanii din curtea liceului/nu mai am pe nimeni în orașul acesta”) și, aș fi încheiat cu primele două.
Mulțumesc pt.răbdare și numai bine vă doresc.
Sorina.
Dacă era poezia mea, aș fi început cu ultimele două versuri (”în afară de castanii din curtea liceului/nu mai am pe nimeni în orașul acesta”) și, aș fi încheiat cu primele două.
Mulțumesc pt.răbdare și numai bine vă doresc.
Sorina.
0
multumesc
sorina interesant ..am a ma gandesc si la ideea ta merci
sorina interesant ..am a ma gandesc si la ideea ta merci
0
mircea, am citit și mi-a plăcut să știi.
poți să dormi cu fața în sus și, da, ca un mort.
dar, dă-mi voie să-ți spun că, poți dormi cu fața în sus și ca un rege. că știi, sau ai citit, mai bine spus, că ăștia dormeau cu fața în sus.
\"iubirea nu există ea e doar când plângi\" la acest vers aș repeta pe \"a exista\"
iubirea nu există/există doar când plângi pentru o formă mai limpede pe vers - e doar o părere:), oricum eu așa am citit, cu repetiție.
iar finalul este de excepție și de reținut cu ghilimele.
mai trec, să nu te superi că mai trec.
poți să dormi cu fața în sus și, da, ca un mort.
dar, dă-mi voie să-ți spun că, poți dormi cu fața în sus și ca un rege. că știi, sau ai citit, mai bine spus, că ăștia dormeau cu fața în sus.
\"iubirea nu există ea e doar când plângi\" la acest vers aș repeta pe \"a exista\"
iubirea nu există/există doar când plângi pentru o formă mai limpede pe vers - e doar o părere:), oricum eu așa am citit, cu repetiție.
iar finalul este de excepție și de reținut cu ghilimele.
mai trec, să nu te superi că mai trec.
0
îmi place albul de aici, calul și rochia de mireasă, pentru că face trecerea dintre două planuri, dinntre viață și moarte. mi-a adus aminte de Rosmersholm, piesa lui Ibsen, acolo am întâlnit cheia asta. eu așa am inteprpretat.
mi-a plăcut tot textul, dar aș rescrie versul \"iubirea nu există ea e doar când plângi\". Eventual \"iubirea există doar când plângi\" sau \"iubirea nu există decât dacă plângi\".
În fine, e fain!
mi-a plăcut tot textul, dar aș rescrie versul \"iubirea nu există ea e doar când plângi\". Eventual \"iubirea există doar când plângi\" sau \"iubirea nu există decât dacă plângi\".
În fine, e fain!
0
mai treceti..:)
merci
emir
merci
emir
0

un adevărat ritual de \"nuntă\" pentru plecarea în \"țară promisă\" și un final dureros: \"ea e doar când plângi\"!