Cercul

eu cred că ai două părți legate doar de existența acelorași personaje, ceea ce nu e de ajuns pentru a șine textul în forma de acum.

cred că parte a doua poate fi autonomă și transmite candoare și idee, leagă și cu titlul (nevoia de întregire, de fixitate șamd)

aș vedea-o așa:


Vrea să scriu un graffiti.
Fac un punct verde-n pământ,
lângă un trunchi masiv de copac.
El face un cerc verde-mprejur.

Mă îndepărtez, mă gândesc la
imagini. Când se usucă, mă-ntorc,
intru-n cerc, lângă noi stă
un maidanez. Ne păzește.

Uite, ăsta-i căsuța noastră,
alături câinele nostru latră
la un străin, mai târziu ne vom
gândi și la ce facem cu punctul.

se repeta cercul prea rău.

iar prima parte are alt ton, ar merge într-un alt text.

asta-i, și nu ăsta-i.

am uitat și că \"să scriu un graffiti\" sună aiurea. cred că mai simplu - \"vrea un graffiti\" - merge mai bine pe linia a ceea ce trasmiți.

da, și-n realitate erau două circumstanțe/întâmplări distincte și dpdv al timpului în care s-au întâmplat, întradevăr, n-au aceeași ramă.

mulțumesc frumos pentru trecere și corectură, mă surprinde că ai văzut așa limpede diferența, deși n-ar trebui să mă surprindă. prelucrez.