Poezie
Ne desprindem
1 min lectură·
Mediu
Fiecare cu umbra lui
mișcătoare
sau
nemișcătoare.
Se desprind de pământ,
pătrund în corpurile noastre,
sunt purtate cu noi,
le aruncăm,
când nu ne mai folosesc
la nimic.
plantăm,
îngrijim de ele
ca de niște
flori în ghivece,
amintindu-ne de
oameni
care nu pot fi
aproape de noi,
cu care ne acoperim
slăbiciunile,
sub care ne ascundem,
care ne stârnesc râsul,
ca să nu mai apese tăcerea
când stăm față în față
și nu mai avem despre ce
să ne vorbim.
O tăcere absurdă
ca într-un teatru de păpuși
unde marionetele își cască ochii
dedându-se rolului de spectator,
iar noi nu știm textul.
044.864
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ecaterina Ștefan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Ecaterina Ștefan. “Ne desprindem.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ecaterina-stefan/poezie/13974932/ne-desprindemComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓Umbrele azvârlite de tenebrele neființei “pătrund în corpurile noastre” și ne acoperim cu ele slăbiciunile ridicole, iar când se uzează de folosirea în mecanismul vieții, le aruncăm, rămânând despuiați în fața infinitului numit destin față de care suntem marionete, cu existența – “un teatru de păpuși”.
0
EȘrazvan, iti multumesc pentru semnul de lectura si rezonanta.
0
Re unul din acele texte care înceacă și reușește, zic eu, să vobească despre oameni în general, care vorbește despre autor și despre demonii lui. Mi-a plăcut, m-am regăsit, am învățat. Aș avea câteva obiecții cu privire la ultima strofă, unde mi se pare că se dărîmă o parte din restul constucției, mai ales prin versul cu rolul de spectator. Dar numai tu știi cum trebuie simțit acolo. :)
0
EȘeu dimpotrivă cred că ultima strofă e nodul care ține poemul și care redă cel mai sugestiv mesajul. mulțumesc pentru lectură și cuvinte, raul.
0