Ecce tempus
din ciclul Vîrsta de fier
de Lucian Blaga(2005)
1 min lectură
Mediu
Numai în arbori inelele anilor
mereu se lărgesc.
În trupul meu timpul sporește subțire
de la o zi mai firav - la alta, subt crugul ceresc.
Tinere sînt încă, tinere toate popoarele -
eu, fiul lor, cît de bătrîn!
Munții mai cresc, cu umbrele lor, din adîncuri.
Nici frunte, nici inimă n-am să-i îgîn.
Fosforul și apa, cărbunele, galbenul sulf
de subt scoarță în lamură dau.
Stihiile, ele mai cred în obșteasca poruncă.
Eu trepte în sus - nu reiau.