Poezie
la Văratec mă ajunge toamna
1 min lectură·
Mediu
la Văratec, altfel curge totul,
timpul s-a făcut rășină-n brazi,
liniștea e pâine coaptă-n vatră,
alta e măsura pentru azi.
altfel te trezește înserarea -
mortului din tine, clopotar.
trece duhul locului prin ziduri
să aprindă candele de har.
sorb răcoarea toamnei ca pe-o apă
proaspăt înălțată din fântână,
toată neputința mea de om
Þi-o așez în iertătoarea mână.
din ascunsul Tău, privești și vezi
cum în cupa asta de pământ
se înmiresmează cu sfială
încercarea de-a Te prinde-n gând.
aș îngenunchea, dar nu simt trupul
iar cuvântul meu e tot o rană,
la Văratec mă așez în mine
ca într-o dumnezeiască strană.
023.327
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adriana Lisandru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Adriana Lisandru. “la Văratec mă ajunge toamna.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-lisandru-0026649/poezie/13960015/la-varatec-ma-ajunge-toamnaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CGCGCarmen Tania Grigore✓finalul este memorabil, transpune piosenie si contemplare, totul intro atmosfera de inchinaciune; felicitari!
0
ALmultumesc pentru oprire si cuvintele frumoase. :)
felicitari si tie pentru carte!
felicitari si tie pentru carte!
0