Cînd marea își varsă ...
de Nichita Stănescu(2010)
1 min lectură
Mediu
pentru cele două
picături de rouă
(să mi-o publice postum)
Cînd marea își varsă din sine
amarul și peștele
cresc valuri și-atîta, iubită...
de vrei izgonește-le.
Cînd piscul văiugii își plînge
în fulger fărîmele
Cad așchii de stîncă, iubită...
de-ți place sfărîmă-le.
... Azi noapte am visat între arbori
pierzarea clipitelor...
în vis se făcea că răsună
tălăngile vitelor...
Și-n om din cuvinte, iubită...
hai vino și strînge-le
... îmi umblă cuvîntul prin vine
odată cu sîngele...