Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Apoi te trezești altcineva

1 min lectură·
Mediu
cu foarte puține mișcări
cât să-și încălzească zăpada din așternuturi
deși frigul îi ruginea oasele
și oasele se făceau margini în care creșteau
pereții sufletului
el îmi ținea mâinile aproape de pieptul lui
inima lui bătea ca inima unui animal rănit
ne despărțeau distanțele ca niște draperii
ce acoperă sfârșitul tragic al unui spectacol
căderea zilei venea
odată cu norul de vată roz poposit deasupra orizontului
mușcam din el amândoi
în buzunare pumnii se desfăceau
iar desfacerea lor deschidea
alte linii de orizont
el îmi modela mușchii ca pe niște boțuri de plastilină
ne plăcea să ne jucăm cu ea
cu plastilina
și să râdem îndelung de felul în care se pot combina culorile
când mușchii înveleau pământul
puteam vorbi liber despre adâncimea cerului din palme
sau despre tristețea pe care nu o mai ascundeam
norul de vată era lipit de torace
somnolența se lungea în toate cuvintele
el era încântat de venirea nopții
de viermii care trăiesc din moartea altora
noaptea îi oblojea nebunia fără pansamente
nebunia lui îl ținea viu
044.491
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
172
Citire
1 min
Versuri
28
Actualizat

Cum sa citezi

Ecaterina Ștefan. “Apoi te trezești altcineva.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ecaterina-stefan/poezie/13955515/apoi-te-trezesti-altcineva

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@silvia-goteanschiiSGSilvia Goteanschii
ecaterina, mă bucur să văd cum scrisul tău se transformă din unul adolescentin- demidulce în unul matur-demisec. pentru mine este un text puternic, care, dincolo de unele formulări uzuale, trece hotarele nedefinite ale tehnicii impuse și trăiește independent, într-o zonă neaccesibilă pretențiilor literare. am citit poezia și mi-am imaginat cum mergeai gârbovită cu gura murdară de rodii și m-am gândit că roadele minții sunt mari. îmi plac la nebunie și viermii care trăiesc din moartea altora, pentru că e un vers definitoriu, complex și divers în interpretare. nebunia e așa cum spunea cioran în \"silogismele amărăciunii\": \"La nebunie ajung doar guralivii și taciturnii: cei care s-au golit de orice taină și cei care au adunat prea multe.\" aș recomanda un astfel de text.
sincere aprecieri, silvia
0
SCSvetlana Corobceanu
Un poem reușit, Ecaterina, pe alocuri, posibil, se cer unele redactări pe care le vei face deja în timp, la propria discreție. Îți doresc o toamnă plină de inspirație. Mi-a plăcut îndeosebi \"puteam vorbi liber despre adâncimea cerului din palme
sau despre tristețea pe care nu o mai ascundeam\". Așa să fie!
O toamnă plină de inspirație!
Svetlana
0
@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu
poemul este de profunzime începând chiar cu titlul. imaginile te fac să rămâi și să meditezi, să mergi \"gârbovit\" și să simți \"zăpada din așternuturi\", rugina din oase, \"adâncimea cerului din palme\" și gustul de rodie.

frumos.

Ottilia
0
@ecaterina-stefanEcaterina Ștefan
silvia, sunt de la 15 ani pe agonia si mi s-a tot spus despre maturizare, poate pentru ca virsta imi permite sa traiesc tranzitul asta de mai multe ori, lucru pentru care pot doar sa ma bucur, ca am unde creste, sau pentru faptul ca_chiar o fac. ai structurat un comentariu pertinent. si eu iti multumesc pentru lucrul acesta. (invitatia mea ramane valabila, stii tu)

svetlana, corecturi vor fi, as vrea mult sa ajung la asa o treapta in care sa nu imi mai doresc sa intervin pe text, sa-l simt al meu exact asa cum l-am scris din prima. din pacate gandurile sunt adesea anarhice, si nu intotdeauna se leaga cum ar face mai bine textului. cat despre toamna, sa o traiasca frumos cei care o au, fiindca eu nu am toamna, chiar daca in odaia mea e frig si stau sa ma incalzesc la al doilea ceai in dimineata asta. multumesc frumos pentru parere si ca ti-ai facut timp sa o lasi aici.

ottilia, ai dreptate, este un text de profunzime, care ma duce si pe mine cu gandul la lexemele anuntate de tine. multumesc frumos pentru prezenta si cuvinte.
0