Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Fata cu coasa

1 min lectură·
Mediu
Se face ca era o zi senina de vara,
Atunci cand am iesit din casa pentru ultima oara,
Pentru a ma duce la tara,
Sa inspir dulcele parfum de iarba.
In timp ce urcam, cu bicicleta ,pe deal,
Am vazut din intamplare un cal,
Care s-a ascuns intr-o livada,
Unde era o fata.
Vazand-o , m-am dus sa vorbesc cu ea.
Observand cat de frumoasa era,
M-am apucat sa o ajut
Sa termine de strans gramada de fan.
Parul ei blond si ochii albastri m-au fermecat atat de tare,
Incat i-am cerut numarul de telefon ,insa nu a vrut sa mi-l dea.
Dar nu m-am lasat pana cand, intr-un final, m-a sarutat sub apusul de soare...
Facandu-ma sa inteleg ca ma indragostisem de MOARTE.
013216
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
124
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

manaila lucian. “Fata cu coasa.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/manaila-lucian/poezie/13955389/fata-cu-coasa

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@eugenia-reiterER
Eugenia Reiter
este a n oară când vă rog să vă completați nume/prenume (conf. regulilor) și să folosiți diacritice (care sunt obligatorii, conf. acelorași reguli).

când v-ați înscris pe acest site ați fost de acord să respectați regulile.
vă rog să le respectați, deci

primul text postat fără să vă completați numele va duce la anularea contului.
0